Bolile cerebrovasculare continuă să fie printre principalele cauze de morbiditate şi mortalitate din România. Ţara noastră se găseşte în primele trei la nivel european, atât în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară, potrivit Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).
Mortalitatea de cauză cerebrovasculară la persoanele peste 65 ani este de 1.276,5 la 100.000 de locuitori. De asemenea, date recente arată că prevalenţa globală a AVC este de 0,1% pentru grupa de vârstă sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de vârstă 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârstă 55-70 ani şi 13,9% la vârsta de peste 70 de ani.
Bolnavi din ce în ce mai tineri
SSNN citează un raport al Comisiei Europene care arată că, în anul 2010, în România, rata mortalităţii secundară AVC a fost de 314,2 la 100.000 de locuitori, fiind pe locul trei pe continent, după Macedonia şi Bulgaria.
Din nefericire, vârsta la care apare această afecţiune gravă este din ce în ce mai tânără, iar rata globală la adulţii tineri a crescut dramatic. În plus, nu există nicio ţară a lumii în care numărul absolut de persoane afectate de această boală să fi scăzut. Potrivit ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, au fost înregistrate în întreaga lume peste 15 milioane de cazuri noi de AVC, aproximativ 5 milioane dintre aceşti pacienţi decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. Pentru aceştia din urmă, neuroreabilitarea rămâne singura şansă la o viaţă normală
Potrivit SSNN nu există diferenţe mari în ceea ce priveşte factorii de risc între ţările Europei de Vest şi de Est, doar ordinea lor este diferită. Astfel, pentru Europa de Est, aceştia sunt reprezentaţi de hipertensiunea arterială, consumul excesiv de băuturi alcoolice, fumatul, obezitatea, dieta săracă în legume şi fructe, aportul crescut de sare în alimentaţie, hiperglicemia, hipercolesterolemia şi sedentarismul.
Peste 100.000 de doljeni suferă de boli de inimă
Toţi aceşti factori pot fi preveniţi, spun medicii, printr-un stil de viaţă echilibrat şi prin sport. Scăderea incidenţei acestei boli şi reducerea impactului socio-economic se poate realiza doar prin modificarea modului în care această patologie este privită şi tratată. Acest obiectiv poate fi atins doar printr-un proces continuu de educaţie atât din punct de vedere profesional, cât şi public.
În Dolj, numărul celor care suferă de boli ale inimii depăşeşte 100.000 de persoane. Dincolo de faptul că reprezintă o cauză majoră de handicap şi afecţiuni cronice, bolile cerebrovasculare sunt şi o povară considerabilă pentru sistemele medicale şi pentru economie, estimându-se la nivel de Uniune Europeană un cost mediu anual total pe cap de locuitor de 370 euro, cu diferenţe de la 50 euro în Malta la peste 600 euro în Germania şi Marea Britanie.
România ocupă un loc fruntaş la capitolul accident vascular cerebral. Disecţia arterială reprezintă una dintre principalele cauze de accident vascular cerebral la tineri. De asemenea, printre recomandări sunt: renunţarea la fumat, consumul moderat de alcool, evitarea sedentarismului şi tratarea diabetului zaharat.
Pe de altă parte, şi afecţiunile cardiovasculare determină aproximativ o treime din invaliditatea permanentă reprezentând 30% din totalul consultaţiilor acordate de medicul de familie. Unu din patru adulţi are o formă de boală cardiovasculară, dintre care cele mai dese sunt hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică şi ateroscleroza. Totodată, mai mult de jumătate din numărul infarcte şi 75% din accidentele vasculare cerebrale au la bază hipertensiunea arterială. Totodată, mai mult de jumătate din numărul infarcte şi 75% din accidentele vasculare cerebrale au la bază hipertensiunea arterială.
