„Sângele nu e niciodată fericit”

0
577

Iubitorii de artă și-au dat întâlnire aseară la Muzeul de Artă din Craiova, acolo unde a avut loc deschiderea vernisajului de picturi din seria expoziției „Legături de sânge”, autoarea căreia este Florentina Voichi. La eveniment au luat parte directorul Muzeului de Artă din Craiova, Emilian Ștefârță, dar și curatorul expoziției, Călin Stegerean.

Expoziția este alcătuită din două serii de picturi, mamă-fiu și tată-fiică, dar și câteva peisaje. Picturile exprimă relația mai puțin obișnuită dintre părinți și copiii lor de sex opus. Acestea ating zona familiei ca loc al unei legături care se creează dincolo de codurile sociale.

„Sângele nu e niciodată fericit. Atunci când sângele își face apariția provine dintr-o rană, și rănile sunt dureroase. Aceste legături de sânge, care sunt de rudenie părinți-copii, nu sunt întotdeauna fericite”, susține Călin Stegerean, curatorul expoziției

„Pictorial, Florentina Voichi vine în fața publicului craiovean cu o suită de lucrări. Cu  o sumă de picturi  cuplate cu suficient de multe personaje. Pictura Florentinei  Voichi nu poate fi asimilată, înțeleasă la o primă vedere. Trebuie să o parcurgi succesiv. După fiecare vizionare ți se vor etala în față noi și noi formule de înțelegere. Ca să te apropii de Florentina Voichi îți trebuie răgaz de timp, disponibilitate  vizuală și temei de pricepere. Dacă nu ai vreme, nu ai ochi, nu ai minte, cată-ți de drum, privitor grăbit. Pictura Florentinei Voichi nu este pentru tine. Celor care au vreme, au ochi si au minte le urez vizionare agreabilă”, a spus directorul Muzeului de Artă din Craiova, Emilian Ștefârță.

Autoarea expoziției, Florentina Voichi ne-a spus de unde i-a venit ideea acestor tablouri, cât timp a lucrat la ele, dar și ce așteptări are de la acest vernisaj. „ Lucrările sunt două serii. Mai întâi seria Mama și fiu, apoi seria Tata și fiică. Au fost lucrate pe parcurs, gândindu-mă la privința temei mama și fiu. Fiul având vîrsta 12-14 ani, adică atunci când își câștigă propria personalitate și se va desprinde de personalitatea mamei. Am observat ca tema aceasta nu a fost niciodată abordata. De obicei a fost abordată relația mama-copil. În perioada aceasta sunt niște tensiuni inaudibile, nemărturisite între cei doi. Problematica aceasta a mamei care e îngrijorată și nu ar vrea să dea drumul copilului de sub ocrotirea ei, de sub legătura aceasta strânsă, dar e inevitabil să își urmeze drumul, iar fiul, multe lucruri pe care le intuiește, dar nu le poate exprima și totul se produce pe tăcute, cu niște tensiuni ascunse. De la gândurile acestea am făcut schițe. Am pornit de la o lucrare la alta. Au și titluri conform stărilor dintre cei doi: Liniștea, Tragedia, Despărțirea, Rezonanța. Titlurile m-au ajutat și în compoziție, și în expresivitatea figurilor și chiar în coloritul lucrărilor; mai liniștit sau mai grav, mai sumbru, mai tensionat. Tata și fiica sunt numai patru, o serie mai scurtă, aici mi s-a părut o problemă mai dificilă. Fiica fiind la vârsta adolescenței, când e sălbatică, necizelată, are temeri, iar tatăl este un om matur cu virilitate echilibrat, relația e și ea tensionata, foarte neclară. Aceste lucruri, la fel, nu se pot comunica între cei doi, nu se spun. Eu ca să le sugerez în anumite tablouri am folosit nişte benzi negre și luminoase. Există și întuneric, dar și lumină. Sunt lucruri greu de exprimat în cuvinte. Eu am încercat să le exprim în pictură și culoare, prin anumite gesturi, prin expresia chipurilor. Am început din 2014-2015 seria Mama și fiu, apoi a urma seria Tată și fiică în 2015-2016. S-au mai adăugat câteva peisaje mai abstracte care au rolul de a schimba ritmul, să nu obosesc cu atâtea tensiuni și figuri. Peisajele au și ele un dramatism și se potrivesc cu restul tablourilor. Fiind vorba de relații părinți-copii, curatorul, Călin Stegerean s-a gândit să o numească așa. Care sunt legături nu foarte ușoare de multe ori, cu probleme. Sunt lucruri care de obicei nu se exprimă, nu sunt lămurite, dar ele sunt acolo si rămân tot timpul vieții și te marchează. Aștept să vină cât mai mult public. Aș dori să fie văzute de cât mai multa lume, să mediteze, sa inspire ceva. Fiecare poate sa vadă în felul lui, să reflecteze.”

Florentina Voichi a absolvit Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” în anul 1977 și este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din anul 1991. Începând cu anul 1987 a realizat mai multe expoziții personale și a participat la expoziții de grup și colective.

Expoziția “Legături de sânge” poate fi vizitată în perioada 5 aprilie – 8 mai la Muzeul de Artă din Craiova de marți până duminică între 10:00 și 17:00.

CORINA MIHAILOV