Perioada 1 martie – 16 mai 2016 este singura în cadrul căreia toţi fermierii din Dolj sunt invitaţi să depună Cererea unică de plată. Nimeni nu are nici cea mai mică intenţie ca agricultorii să experimenteze îmbulzeala din anii anteriori, motiv pentru care, angajaţii APIA Dolj sunt dispuşi să lucreze cu motoarele la maximum. Nu puţine au fost şi zilele, când aceştia au lucrat peste program, inclusiv în weekend-uri. Disfuncţionalităţi la APIA sunt şi vor mai fi, mai ales acolo unde se lucrează cu omul, iar tentaţiile sunt uneori imposibil de refuzat sau chiar se cade în abateri puerile. Softul centralizat, când merge, când stă; registrele agricole de la primării nu sunt complet actualizate cu situaţia de pe teren; cea mai mare parte a fermierilor vrea drepturile ce li se cuvin pe bună dreptate şi nu au niciun dram de înţelegere faţă de problemele inerente unui sistem complex de procesare extins la nivelul întregii ţări.
Ca în orice instituţie publică şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Dolj are plusurile şi minusurile sale. În fond, când în joc sunt zeci de mii de fermieri, ce-şi aşteaptă virate în conturi subvenţiile agricole este şi firesc să nu poţi mulţumi pe toată lumea. Cert este că, APIA Dolj a reuşit să probeze un management eficient în gestionarea curentă a activităţii şi să atingă două mari ţinte: situarea acum pe locul 2 în ţară în clasamentul naţional al îndeplinirii indicilor de activitate, după ce anterior se aflase pe poziţia 41; şi diminuarea aproape de zero a numărului cererilor de chemare în judecată formulate împotriva acestei instituţii.
Circuitul documentelor oficiale, mai clar delimitat
Recenta modificare a legislaţiei din domeniu, respectiv Ordinul nr. 619/2015 al MADR, pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 a reuşit să aducă un plus de stabilitate în circuitul documentelor necesare obţinerii măsurilor de plată.
Astfel, primăriile vor trebuie să fie cele care vor gira veridicitatea celor înscrise în actele agricole. Pentru anul de cerere 2015, pentru exploataţia în care se desfăşoară activitatea agricolă, fermierii vor trebui să obţină adeverinţa eliberată de primăria pe raza căreia este situat terenul în cauză, în conformitate cu datele privind terenul agricol utilizat înscrise în Registrul agricol 2014.
Cine sunt beneficiarii plăţilor
„Sunt fermieri activi persoanele fizice şi/sau persoanele juridice, care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale, potrivit legislaţiei în vigoare. În cazul concesionării sau închirierii unei suprafeţe de pajişti de către o asociaţie de crescători de animale, beneficiarii plăţilor sunt membrii asociaţiei, care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa concesionată sau închiriată. Dovada utilizării legale a acestor suprafeţete de pajişti de către fiecare membru al asociaţiei o constituie copia de pe contractul de concesionare sau închiriere şi centralizatorul, care cuprinde acordul, datele de identificare şi numărul de animale pe fiecare membru al asociaţiei”, ne-a precizat Cătălin Aurelian Roşculete, director executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Dolj.
Trebuie să mai menţionăm că sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, a celor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha şi/sau după caz, să deţină un anumit număr de animale. În cazul serelor şi solariilor, suprafaţa minimă a exploataţiei trebuie să fie de 0,3 ha, iar suprafaţa minimă a parcelelor de 0,1 ha.
Normele de ecocondiţionalitate trebuie respectate
Conducerea APIA Dolj anunţă fermierii că, în acest an, sprijinul financiar din fonduri europene şi de la bugetul naţional se acordă dacă sunt respectate normele de ecocondiţionalitate. „Aceste norme sunt compuse din cerinţele legale în materie de gestionare şi standardele privind Bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor grupate pe mai multe domenii, cum ar fi: mediu, schimbări climatice, bune condiţii agricole ale terenurilor, sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor, precum şi bunăstarea animalelor. Pentru anul 2016, normele privind ecocondiţionalitatea cuprind şi obligaţia păstrării raportului dintre suprafaţa terenurilor destinate pajiştilor permanente şi suprafaţă agricolă totală, declarată de fermieri în anul 2007, numit raport de referinţă”, a subliniat Cătălin Aurelian Roşculete.
Nerespectarea de către fermieri a acestor norme va conduce la reducerea plăţilor sau excluderea de la plată, la una sau mai multe scheme de sprijin, pentru unul sau mai mulţi ani, cu excepţia cazurilor de forţă majoră şi respectiv a circumstanţelor excepţionale care au împiedicat respectarea acestor norme.
Reguli foarte clare pentru fermieri
Prin Ordinul nr. 249/2016 al MADR s-a aprobat formularul-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. Astfel, la art. 5 se reglementează că: „Cererea unică de plată pentru anul 2016 se completează în format electronic, de către fermieri, prin aplicaţia electronică pusă la dispoziţie de către APIA, în urma digitizării parcelelor agricole declarate şi a completării în aplicaţie a datelor privind animalele din exploataţie pentru care solicită sprijin/ajutor financiar. Cererea unică de plată se listează la centreleAPIAşi va conţine numai datele declarate de către fermieri şi schemele de plată/măsurile de sprijin/ajutor solicitate.”
Cererea unică de plată se depune la centrul judeţen al APIA Dolj, pentru fermierii care solicităla platăo suprafaţă de peste 50 hectare de teren agricol, şi la centrele locale aleAPIA, pentru fermierii care solicităla platăo suprafaţă de până la 50 hectare teren agricol. În cazul în care producătorul agricol foloseşte apă pentru irigaţii, odată cu depunerea cererii unice de plată sau până la data-limită de depunere a acesteia trebuie să prezinte documente doveditoare ale dreptului de utilizare a apei pentru irigaţii, respectiv: autorizaţia de utilizare a apei pentru irigaţii eliberată de către Administraţia Naţională “Apele Române”, calitatea de membru al unei organizaţii a utilizatorilor de apă pentru irigaţii, contractul de irigaţii al acesteia încheiat cu Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare sau contractul de irigaţii încheiat între beneficiar şi Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, după caz.
Nu lăsa pe mâine, ce poţi face azi
“APIA Dolj primeşte, controlează cererea unică de plată, autorizează şi efectuează plata către fermier numai în contul bancar al acestuia. Mai trebuie precizat că, beneficiarii măsurilor de reconversie/restructurare a plantaţiilor viticole, membrii grupurilor şi organizaţiilor de producători din sectorul fructe şi legume, precum şi cei ai măsurii 221 – prima împădurire a terenurilor agricole au obligaţia de a completa şi depune cererea unică de plată, indiferent dacă solicită sau nu plăţi directe”, ne-a mai precizat Cătălin Aurelian Roşculete. Conducerea APIA Dolj insistă, şi de această dată, ca fermierii să fie prevăzători şi să nu lase pe ultima sută de metri depunerea cererii unice de plată. Doar în acest mod se poate asigura un flux zilnic rezonabil în procesarea cererilor.
