Universitatea Craiova se află la un punct de locul de cupă europeană, dar îi lipsesc cam multe pentru a onora o prezenţă acolo
Angajată în grupa echipelor care îşi propun să evite retrogradarea, Universitatea Craiova are în acelaşi timp şansa de a evolua din nou, după 16 ani, în cupele europene. Deocamdată, drumul spre Europa pare mai scurt faţă de cel spre liga secundă, cel puţin pe hârtie, fiindcă pe teren diferenţele dintre echipele din play-out sunt foarte mici. În clasament, alb-albaştrii au un singur punct în minus faţă de ocupanta locului 7 şi 8 puncte avans faţă de poziţia de baraj, respectiv 10 puncte în plus faţă de un loc de liga secundă. Totuşi, echipa Craiovei este în progres faţă de startul play-out-ului, când se afla la 3 puncte distanţă de CSMS Iaşi şi avea doar 7 puncte avans faţă de primul loc retrogradabil. Evoluţia în play-out a Craiovei a demonstrat că echipa nu avea valoare să evolueze în play-off, însă în acelaşi timp n-ar merita să retrogradeze. Craiovenii şi-au câştigat cele trei meciuri de acasă şi au fost învinşi în cele două deplasări. Într-o ierarhie strict a play-out-ului, alb-albaştrii ocupă locul secund, cu 9 puncte, după FC Voluntari. Că Universitatea Craiova nu este pregătită din mai multe puncte de vedere pentru cupele europene este un lucru cert. Care ar fi însă avantajele şi dezavantajele unei participări în Europa League?
Miza sentimentală
Preţ de două decenii, începând cu jumătatea anilor 70, Universitatea Craiova a fost o prezenţă constantă în competiţiile europene intercluburi. Chiar ieri s-au împlinit 33 de ani de la turul semifinalei cu Benfica. De la jumătatea anilor 90 însă, participările europene au fost o raritate în Bănie, iar fanii sunt nerăbdători să simtă din nou atmosfera de meci de cupă europeană. În plus, sunt extrem de puţini suporteri care să fi asistat la un meci în deplasare al Universităţii Craiova în cupele europene.
Ultima prezenţă s-a consemnat în urmă cu 16 ani, în 2000, alb-albaştrii fiind eliminaţi din primul tur preliminar al Cupei UEFA de macedonenii de la Pobeda Prilep. Calificarea în Europa League ar reprezenta totuşi o reînnodare a prezenţelor Ştiinţei pe plan european, chiar dacă revenirea nu s-ar solda şi cu o figură remarcabilă. De când Universitatea nu a mai participat în cupele europene, acolo au ajuns formaţii care până în 2000 nu puseseră piciorul în Europa, precum: Astra AS Ardealul Târgu Mureş, Pandurii, FC Botoşani, CFR Cluj etc, sau unele care între timp s-au desfiinţat, precum: Unirea Urziceni, Oţelul Galaţi, FC Timişoara.
Valoarea lotului
Şansele de a ajunge în grupe, acolo unde se câştigă bani şi prestigiu, sunt minime, fiind vorba de două tururi preliminare, plus play-off-ul, în care adversarii vor fi din ce în ce mai puternici, iar Universitatea practic nu are rating propriu la nivel european, beneficiind doar de cel dat de competiţia internă. Valoarea lotului, aşa cum se prezintă el în acest moment, i-ar permite Universităţii să depăşească maxim un tur preliminar, în cel de-al treilea intrând deja echipe cu bugete şi experienţă superioare. În sezonul regulat, Ştiinţa a reuşit să câştige un singur meci din cele 12 disputate contra formaţiilor din play-off, cel cu Dinamo de acasă, astfel încât este greu de crezut că ar putea face faţă acolo unde nici echipele cotate mai bine nu au reuşit. Ca parte pozitivă, poate fi luată în calcul experienţa pe care ar căpăta-o jucătorii într-o competiţie europeană, fie vorba şi de nişte tururi preliminare, unii dintre componenţilor lotului neavând ocazia de a juca în astfel de dispute. Alb-albaştrii care au la activ meciuri în cupele europene sunt: Straton, Iliev, Popov, Achim, Izvoranu, Zlatinski şi Madson.
Bugetul clubului
Investiţiile au fost din ce în ce mai mici după promovare, tinzându-se spre o autofinanţare a clubului din Bănie. S-a renunţat la jucătorii cu salarii mai mari, iar echipa are interdicţie la achiziţii, având voie doar să legitimeze jucători liberi de contract. Însă nici unii dintre aceştia nu sunt accesibili, din cauza pretenţiilor salariale. Participarea europeană nu ar suscita nişte costuri deosebite, acestea putând fi acoperite din eventuale sponsorizări atrase cu ocazia ieşirii în Europa şi a drepturilor de televizare pentru partidele din cupele europene. Numeric, lotul nu este nici pe departe unul cu care să abordezi încă o competiţie, şi chiar una importantă, pe lângă cele 3 interne: campionatul, Cupa României, Cupa Ligii. Practic, ca să completeze foaia de joc, antrenorii trebuie să apeleze permanent la juniori. Nici antrenorii nu sunt unii cu care să te prezinţi într-o cupă europeană. Mogoşanu nu a ştiut să abordeze meciurile cu Iaşi sau Chiajna, despre care spunea că nu au cu ce să-l surprindă, aşa că nu mai vorbim confruntarea cu echipe de peste hotare.
Infrastructura
Craiovenii nu vor putea vedea meciurile acasă. Partidele de acasă nu ar putea fi găzduite în Bănie, deoarece nu există un stadion omologat, „Ion Oblemenco” fiind gata doar spre sfârşitul acestui an. În tururile preliminare s-ar putea juca probabil la Severin, iar în cazul în care, printr-un miracol, s-ar ajunge în grupe, variantele ar fi Giurgiu sau Cluj.
Programul competiţional
Programul condensat, cu două meciuri pe săptămână şi deplasări obositoare ar afecta evoluţia echipei în competiţia internă, cel puţin la debut. Botoşaniul a suferit din cauza acestui lucru, anul trecut. Universitatea ar intra în competiţie cam în acelaşi timp în care ar demara şi noua ediţie a Ligii I, la jumătatea lunii iulie, imediat după terminarea Campionatului European. Tururile preliminare sunt programate pe 14-21 iulie (turul 2), 28 iulie-4 august (turul 2), 18-25 august (play-off-ul).
