Autorităţile din Azerbaidjan şi separatiştii armeni au anunţat că au ajuns la un acord de încetare a conflictului armat din regiunea Nagorno-Karabah, după patru zile de lupte intense soldate cu cel puţin 73 de morţi. Forţele separatiste din enclava Nagorno-Karabah susţin că acordul de încetare a conflictului armat anunţat a fost respectat în cursul nopţii de marţi spre miercuri. “Noaptea trecută, acordul de încetare a focului a fost menţinut în general împreună cu linia de contact”, a declarat, ieri, armata din enclava Nagorno-Karabah într-un comunicat. Acordul este salutat de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare Europeană care s-a întrunit marţi la Viena pentru a discuta situaţia conflictului din regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă în Azerbaidjan, aflată sub controlul separatiştilor armeni. Rusia, Franţa şi SUA au solicitat celor două state să respecte armistiţiul de încetare a focului din 1994, pentru a evita degenerarea conflictului în regiunea Caucazului, care a izbucnit sâmbătă. După anunţarea acordului de încetare a conflictului armat, preşedintele rus, Vladimir Putin, a purtat discuţii telefonice cu omologii săi din Armenia, Serge Sarkissian, şi Azerbaidjan, Ilham Aliev. Putin “a făcut apel la cele două părţi să asigure de urgenţă oprirea totală a luptelor şi respectarea acordului de încetare a focului”. Atât Azerbaidjanul, cât şi Armenia se acuză reciproc de iniţierea actualei serii de atacuri. Incidente similare au fost raportate în regiunea separatistă şi în martie. Conflictul dintre cele două părţi a izbucnit la sfârşitul anilor 1980 şi a escaladat în război în 1991, soldându-se cu 30.000 de morţi până la acordul de încetare a focului, intrat în vigoare în 1994. Regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă în Azerbaidjan, este sub controlul separatiştilor armeni, care au propriul guvern şi surse proprii de finanţare.
