Primăria Craiova lucrează la strategia de regenerare urbană

0
96

Municipalitatea şi-a propus să salveze lucrurile mai noi şi mai vechi, unele uitate sau neglijate ale Craiovei. Autorităţile locale doresc o colaborare mai strânsă cu arhitecţii, iar împreună să elaboreze strategia de regenerare urbană a municipiului. Arhitecţii craioveni au răspuns acestei invitaţii şi consideră că oraşul va avea mult de câştigat de pe urma acestui proiect, dat fiind faptul că sunt multe zone în stare de degradare şi care, cu concursul specialiştilor, ar putea să fie salvate şi puse în evidenţă.

primaria craiovaO primă întâlnire a avut loc, săptămâna trecută, la sediul Primăriei Craiova. Autorităţile locale i-au invitat la discuţii pe reprezentanţii arhitecţilor, în speţă membrii Ordinului Arhitecţilor din România, ai Uniunii Arhitecţilor şi Registrul Urbaniştilor, discutându-se problemele pe care le ridică elaborarea strategiei de regenerare urbană, care va fi iniţiată de Primăria Craiova. „Strategia urmează să stabilească intervenţia autorităţii publice locale în zonele urbane şi peri-urbane aflate în dificultate, care nu reuşesc să iasă dintr-un proces de degradare. S-au discutat probleme legate de provocările existente, etapele elaborării proiectului integrat de regenerare urbană pe termen scurt şi lung, domeniile de intervenţie şi modalităţile de colaborare”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Craiova.

„O idee foarte bună”

Radu Ionescu, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Oltenia, este de părere că elaborarea acestei strategii de regenerare urbană este o idee foarte bună, pe care arhitecţii craioveni o îmbrăţişează şi chiar se oferă să acorde sprijin municipalităţii. „A fost o surpriză plăcută şi o ocazie deosebit de aşteptată de toată lumea să colaborăm cu primăria într-un proiect pe termen lung. Este nevoie de un proiect, de o strategie de regenerare urbană care să vizeze atât remedierea unor defecţiuni, cât şi elemente şi idei care să contribuie la progrese şi o dezvoltare cât mai bună a oraşului. Noi ne-am angajat să fim placa turnantă între primărie şi arhitecţii care pot veni cu multe proiecte şi idei frumoase”, a declarat Radu Ionescu. Preşedintele filialei Oltenia a OAR susţine că municipiul Craiova are cu atât mai mult nevoie de o perspectivă în privinţa urbanismului cu cât se pregăteşte şi noul PUG al Craiovei.

Centrul Vechi: 10% din case sunt consolidate

centru istoricÎn viziunea arhitectului Radu Ionescu, Centrul Vechi al Craiovei este un câştig din punct de vedere urbanistic pentru oraş. Acesta spune că reabilitarea zonei istorice este pe direcţia bună, însă se pot face mai multe lucruri în privinţa caselor. ”Centrul Vechi al Craiovei arată bine şi se poate şi mai bine, şi aici mă refer la zona de case. Pe partea de expertize şi consolidări, imobilele din zona istorică stau, în continuare, prost, doar un procent de 10% au depăşit această fază, deţi este una esenţială”. Arhitecţii recunosc că, de cealaltă parte, nici Primăria Craiova nu poate să întreprindă mai multe, dat fiind faptul că este vorba de proprietăţi private. „Ne bazăm foarte mult pe schimbarea proprietarilor. Centrul Vechi este, în această perioadă, într-o perioadă în care imobilele se vând, se transmit proprietăţile şi sperăm că noii lor proprietari vor fi dispuşi să facă investiţii.

Zona istorică a Craiovei este mult mai mare

Pentru ca zona istorică a oraşului să îşi recapete o parte din splendoarea de altădată, arhitecţii susţin că ar fi nimerit ca arealul Centrului Vechi să fie extins până la Piaţa Veche, acolo unde se afla, la momentul 1900, Răscruciul Mare al Băniei, considerat un nod comercial foarte important. Arhitecţii militează şi pentru salvarea unei alte construcţii valoroase pentru istoria veche a Craiovei. Este vorba de Hanul Puţureanu, care, din păcate, se află acum într-o stare de degradare foarte avansată, ba chiar insalubră. Legat de aceste locuri, istoria oraşului a consemnat şi faptul că acolo, într-o prăvălie de la parterul construcţiilor, cum era moda vremii, a lucrat şi tânărul Constantin Brâncuşi. În „magazinul de marfuri si coloniale” al lui Ion Zamfirescu, marele sculptor îşi întâlneşte, practic, şansa în persoana acestui negustor care îl îndeamnă să urmeze cursurile de artă.