Pentru prima dată, în ultimii ani, Guvernul reuşeşte să acorde, în termen, subvenţiile pe anul 2017, la peste 70% dintre fermieri. De astăzi, şi crescătorii de animale vor primi ajutoarele naţionale tranzitorii, precum şi sprijinul cuplat în sectorul zootehnic. În programul de guvernare al social-democraţilor, agricultura şi dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută în programul de guvernare. În acest mandat, guvernanţii îşi propun să fructifice potenţialul agricol real al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale prin programe de investiţii.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea la plată a femierilor care au solicitat, în cadrul Campaniei 2016, ajutoare naţionale tranzitorii (ANTZ) şi sprijin cuplat (SCZ) în sectorul zootehnic. Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii şi cele pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic se acordă cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare şi a OMADR nr. 619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.
108 mil. euro, prin schema decuplată de producţie în sectorul carne
Plafonele şi cuantumurile per cap/tonă de lapte rezultate la nivel de număr de capete/cantităţi de lapte solicitate, sunt: ANTB – schema decuplată de producţie în sectorul carne, cu plafon de 108.985.582 euro, echivalent; ANTB – schema decuplată de producţie în sectorul lapte de 25.933.399 euro, adică 115.499.579 lei; ANTOC – schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine 54.690.076 euro , respective 243.573.191 lei; SCZ – sprijin cuplat categoria bivoliţe de lapte de 1.400.000 euro sau 6.235.180 lei; SCZ – sprijin cuplat speciile ovine/caprine 28.000.000 euro, respective 124.703.600 lei. SCZ – sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora au alocat un plafon de 11.025.000 euro, adică 49.102.043 lei. SCZ – sprijin cuplat categoria vaci de lapte – 81.499.674 euro, echivalent 362.975.098 lei. Plata ajutoarelor naţionale tranzitorii şi a sprijinului cuplat se efectuează în lei la un curs de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2016.
Potrivit datelor transmise de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, fermierii vor primi în total 108 milioane euro prin schema decuplată de producţie în sectorul carne, ceea ce înseamnă o subvenţie de 92,4 euro pe cap de animal. În cazul schemei decuplate de producţie în sectorul laptelui, crescătorii de animale vor primi în total aproape 30 milioane euro, ceea ce înseamnă 19,2 euro/cap de animal.
Se ţin de cuvânt
“Apar primele semne privind diferenţa dintre guvernarea PSD-ALDE şi guvernarea tehnocrată. La ultima şedinţă de Guvern, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat că, din cei 681.000 de fermieri din România, 482.000 şi-au primit, deja, subvenţiile pentru campania de primăvară. Deci, peste 70% dintre agricultori şi-au primit banii, iar restul îi vor primi cu siguranţă până la finalul lunii, aşa cum am promis în timpul campaniei electorale. Aici se vede cum te responsabilizează votul din partea cetăţenilor. Anul trecut pe vremea asta, tehnocraţii nici măcar nu începuseră să vorbească despre acest subiect, iar subvenţiile au ajuns la fermieri abia prin lunile iunie, iulie sau august”, a scris Liviu Dragnea, preşedintele PSD, pe contul său de socializare.
Un alt proiect al actualei guvernări, aşa cum şi l-a asumat este înfiinţarea centrelor de colectare şi procesare a legumelor/fructelor din bazinele legumicole/pomicole în vederea valorificării integrale a producţiei, evitarea pierderilor şi creşterea veniturilor producătorilor agricoli, o bună aprovizionare a consumatorilor. Lor li se vor adăuga înfiinţarea de centre de colectare şi unitaţi de prelucrare a lânei şi pieilor de ovine şi caprine în vederea reducerii pierderilor crescătorilor de animale, reducerea poluării mediului înconjurător întrucât, în mare parte, acestea se aruncă sau li se dau foc. Centrele de colectare vor avea capacităţi de păstrare în condiţii optime a produselor şi vor fi amplasate astfel încât să deservească o reţea naţională cu puncte judeţene, zonale şi locale. Durata proiectului va fi de 4 ani.
Beneficiari sunt producători de legume/fructe, crescători de ovine şi caprine iar printre efecte: dezvoltarea de capacităţi noi de producţie, creşterea locurilor de muncă, obţinerea de venituri suplimentare la bugetul de stat prin valorificarea în întregime a producţiei de cca 490 mii to de legume şi fructe, 36 mii to de lână, 8 milioane piei brute de ovine şi caprine. Impactul va fi de 300 mil. euro, din care 100 mil. euro pentru minim 10 unităţi de procesare legume-fructe şi depozite frigorifice şi 200 mil euro pentru unităţi de colectare şi procesare lână, piei de ovine şi caprine.
Suntem blocaţi la exportul de carne către Israel
Pe lângă măsurile în favoarea agricultorilor, trebuie să amintim şi că ţara noastră se confruntă de câteva zile cu un blocaj pe linia exportului de ovine. Concret, unul dintre cei mai mari importatori ai cărnii de ovine este Israelul, stat care în urmă cu patru zile a blocat achiziţiile din România, pe motiv că transporturile de profil nu erau însoţite de certificate sanitar-veterinare sau animalele erau supuse la rele tratamente. Blocaj există şi în relaţia cu Arabia Saudită şi, mai nou, Iordania, care a specificat că animalele sunt, la fel, supuse unor rele tratamente. Crescătorii români anticipează că, cele peste 500.000 de miei care lua calea Israelului vor trebui comercializaţi în pieţele din România, ceea ce va duce la preţuri foarte mici, cumva sub costurile de creştere ale acestora.
Iniţial, crescătorii de ovine români au primit o mână de ajutor, prin suspendarea, până la 25 aprilie 2017, a Art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede interzicerea acestui tip de păşunat în perioada 6 decembrie şi 24 aprilie a fiecărui an. Interdicţia menţionată duce la diminuarea efectivelor de animale, din cauza bolilor pe care le generează lipsa de mişcare şi de acces la surse de apă naturale, şi la degenerarea genetică a populaţiilor de ovine, dintre care rasa Ţurcana e majoritară. Caracterul de urgenţă al actului normativ este dat de necesitatea evitării consecinţelor economice şi sociale ale scăderii efectivelor de animale, cu impact grav asupra crescătorilor de animale şi sectorului zootehnic.
