Avocatul Constantin Catrina – „expertul” imobiliar al Craiovei

Afacerile imobiliare, dincolo de liziera legii, au creat adevăraţi experţi în adjudecarea unor imobile din Craiova, retrocedate sub titlul „de preluare abuzivă în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989”. Strategia n-a presupus decât abilităţi de duzină şi eventuale complicităţi, deloc inocente, după cum vom demonstra în cele ce urmează. Practic, nu puţini dintre cei care au primit despăgubiri în baza Legii nr. 112/1995 au fost ulterior contactaţi pentru cesiunea „drepturilor litigioase”. Ori, potrivit legii menţionate, „persoanele care au primit despăgubiri în condiţiile (…) pot solicita numai restituirea în natură, cu obligaţia returnării sumei reprezentând despăgubirea primită, actualizată cu indicele inflaţiei, dacă imobilul nu a fost vândut până la data intrării în vigoare a respectivei legi. (…) Dacă persoanele îndreptăţite au primit despăgubiri potrivit prevederilor legii, ele au dreptul la diferenţa dintre valoarea încasată, actualizată cu indicele inflaţiei, şi valoarea corespunzătoare a imobilului”. Un adevărat „expert” în materie se dovedeşte avocatul Constantin Catrina (44 de ani), din Craiova, prea puţin interesat de practicarea profesiei, în schimb truditor „pe frontul” imobiliar. Una dintre capturi, imobilul din strada „Petre Carp” nr. 13, fosta „Armata Poporului”, în co-producţie cu sora sa, Georgeta Catrina, domiciliată, la data respectivă, în Bucureşti, strada „Năsăud” nr. 6, bl. 24, sc. 1, ap. 6, Sectorul 5. Geneza adjudecării este doar matricea a ceea ce a urmat. O adevărată nebunie.

Semnătura indescifrabilă a unui bătrân cu diagnosticul „accident vascular cerebral”

Numitul Bărăgan Emil Mihail, domiciliat în Bucureşti, strada „Drumul Taberei” nr. 19, bl. 2, sc. 14, ap. 84, Sector 6, obţinuse prin Hotărârea nr. 341/4 noiembrie 1996, a Consiliului Judeţean Dolj – Comisia de aplicare a Legii 112/1995 – la solicitarea sa, despăgubiri pentru imobilul din strada „Armata Poporului” (actualmente „Petre Carp”) nr. 13 – ocupat la acea dată de Grupul Şcolar nr. 2 Craiova – suma de 484.461.849 lei. Mihail Emil Bărăgan cumpărase imobilul respectiv, conform unui act de vânzare-cumpărare, din 4 noiembrie 1941, autentificat la Tribunalul Dolj, de la Virginia I. Bănicioiu şi Nicolae Bănicioiu, la preţul de un milion de lei. Ca o observaţie, actul de vânzare-cumpărare menţionat stipulează „casa de locuit, dependinţele, terenul şi toate construcţiile, îmbunătăţirile şi împrejmuirile”, dar nu specifică exact suprafaţa de teren. Vor fi litigii pe această temă. Imobilul fusese naţionalizat prin Decretul nr. 52/1950, conform Certificatului nr. 152/31 ianuarie 1994 al Direcţiei Generale a Arhivelor Statului – Filiala Dolj. Povestea adevărată începe în 2001. Când, prin Notificarea înregistrată la Biroul executori Talpă-Neacşu, sub nr. 280/N/21 iunie 2001, s-a solicitat de către Bărăgan Emil Mihail diferenţa între valoarea încasată, potrivit Hotărârii nr. 341/4 noiembrie 1996 a Comisiei de aplicare a Legii nr. 112/1995 din cadrul Consiliului Judeţean Dolj, şi cea corespunzătoare pentru imobilul din Craiova, strada „Petre Carp” (fostă „Armata Poporului”) nr. 13. Şi prin Dispoziţia nr. 17706/13 decembrie 2005, a primarului municipiului Craiova – subliniem, care ne-a facilitat această documentare –, s-a aprobat restituirea parţială în natură a imobilului compus din teren în suprafaţă de 677 mp şi două corpuri clădire, în suprafaţă de 320 mp, către Catrina Georgeta, sora avocatului Constantin Catrina. Pentru restul suprafeţei, de 1.067 mp – teren cu destinaţie specială – era propusă înaintarea notificării către Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Dolj, de la care va fi obţinut ulterior, prin alte aranjamente, care ţin de Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor Bucureşti. Catrina Georgeta încheiase, în prealabil, un contract de cesiune „drepturi litigioase” cu Bărăgan Emil Mihail. Contractul s-a încheiat la data de 20 septembrie 2005 şi a avut ca obiect cumpărarea de drepturi litigioase din Notificarea nr. 280/N/21 iunie 2001, iar preţul vânzării era de 42.000 de euro, din care se stipula în contract că, la data încheierii acestuia, se achitase suma de 10.000 de euro, restul de 32.000 de euro urmând a fi plătit la 17 octombrie 2005. Îndoielile abia acum încep să apară, să capete contur şi chiar să persiste. Şi iată de ce. La acea dată – 20 septembrie 2005 –, „vânzătorul” Bărăgan Emil Mihail se afla internat în Spitalul Universitar din Bucureşti, după cum rezultă chiar din Încheierea de autentificare nr. 2762/20 septembrie 2005 a Notarului public Sârbulescu Irina Raluca. Bărăgan Emil Mihail fusese internat în Spitalul Universitar din Bucureşti cu diagnosticul de „accident vascular cerebral acut” la data de 11 septembrie 2005. În plus, bătrânul „vânzător” suferea de o boală psihică, în formă avansată, care presupunea lipsă de orientare în timp şi spaţiu. O astfel de persoană a primit, totuşi, suma de 10.000 de euro, în spital, în contract stipulându-se expres acest lucru. Ori, este greu de acceptat că un bolnav cu diagnosticul „accident vascular cerebral acut” primea, în spital, suma de 10.000 de euro, fără martori de bună-credinţă din partea sa şi, mai mult, că era în deplinătatea disponibilităţilor de a-şi exprima în mod valabil consimţământul. Apoi, între semnătura de la Notificare şi cea din contractul de cesiune de drepturi litigioase există o diferenţă sesizabilă pentru oricine.

Un contract de cesiune drepturi litigioase – nul absolut

Contractul de cesiune „drepturi litigioase”, încheiat între Catrina Georgeta şi Bărăgan Emil Mihail, este nul absolut şi nu trebuia să producă efecte în sensul restituirii imobilului, pentru că notificarea nu este un drept litigios. În cuprinsul art. 1403 din Codul Civil, în vigoare la data încheierii convenţiei, dreptul litigios este definit fără nici o altă interpretare. Lucrul considerându-se litigios când există un proces sau o contestaţie asupra fondului dreptului. Ori, nu exista nici un proces pe rol asupra dreptului, ci o notificare de restituire, care însemna o cerere de restituire ce nu putea fi asimilată procesului sau litigiului. Dar acest aspect care viza validitatea dreptului de a se restitui imobilul pe numele Catrina Georgeta nu a fost analizat de juriştii Primăriei Craiova, pentru îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară, atunci când au întocmit referatul de legalitate al restituirii în cauză. De menţionat că, în timp ce, în Notificarea nr. 280/N/21 iunie 2001, Bărăgan Emil Mihail susţinea că a încasat valoarea de 469.416.960 de lei, cu titlu de despăgubire, în baza Legii nr. 112/1995, în Dispoziţia nr. 17706/13 decembrie 2005 se atestă ca plata s-a făcut la 7 februarie 2002. Necorelările ridică suficiente suspiciuni şi asupra existenţei Notificării nr. 280/N/21 iunie 2001. Bărăgan Emil Mihail a decedat la 12 octombrie 2005, la mai puţin de trei săptămâni după ce Catrina Georgeta încheiase contractul de cesiune drepturi litigioase. Bizară întâmplare. Imobilul din „Petre Carp” nr.13, restituit pe numele Catrina Georgeta, s-a vândut ulterior lui Catrina Constantin şi soţiei acestuia.

Cum s-a întâlnit Constantin Catrina cu Nicolae Băcănaru

Update. Despre Nicolae Băcănaru am pomenit recent în articolul „Prefectura Dolj (ianuarie 2009): Abuzurile în formă continuată ale unor funcţionari publici”. Pe data de 22 ianuarie 2009, cu numai şapte zile înaintea hotărârii de Guvern prin care era instalat noul prefect, Florin Stancu, prefectul în exerciţiu, Silviu Dumitru, şi locotenentul său, Eugen Marinescu, semnau, între cele 27 de TDP-uri, şi pe cele cu numerele 12614 şi 12616 din 22 ianuarie 2009, pe numele lui Nicolae Băcănaru, pentru suprafaţa de 50 de hectare şi… Bărăgan Emil Mihail, decedat de patru ani, pentru suprafaţa de 39 de hectare. De fapt… tot Nicolae Băcănaru. Pentru funcţia de subprefect, TDP-urile menţionate erau semnate, prin uzurpare de calităţi…, de Eugen Marinescu. O să revenim asupra poveştii, încă neterminată. Ceea ce semnalăm acum este că pe Nicolae Băcănaru îl întâlnim, ca săgeată, nu numai în povestea cu terenurile de la Gherceşti, dar şi în afaceri imobiliare, mult mai consistente, alături de Catrina Constantin, Catrina Georgeta şi Şania Georgeta, toţi aceştia alcătuind un grup de crimă organizată.

În loc de concluzii: în Craiova s-au restituit mai multe imobile pe numele Catrina Georgeta, Şania Georgeta, Băcănaru Nicolae şi alte persoane care, de fapt, au acţionat în numele şi pentru avocatul Constantin Catrina. Interesant este că după ce persoanele interpuse de Constantin Catrina „cumpărau” drepturile litigioase sau drepturile succesorale, într-un timp foarte scurt, Primăria Craiova le restituia imobilul. Cum numele şi adresa foştilor proprietari se cunoşteau doar la Primăria Craiova şi Prefectura Dolj, cercul persoanelor implicate în această afacere este mult mai mare. Inutil să mai spunem că pentru o parte din imobilele restituite grupului, ce alcătuieşte anturajul avocatului Constantin Catrina, s-au plătit şi despăgubiri care n-au mai fost restituite statului, încât, în final, s-au primit şi banii şi imobilele. Vom reveni.

MARIN TURCITU şi MIRCEA CANŢĂR