Tulburările cauzate de consumul de droguri afectează relaţiile cu persoanele apropiate, deteriorează viaţa familială, inclusiv cea a copiilor, şi pot ruina oportunităţile de educaţie şi angajare. Drogurile ameninţă sănătatea şi bunăstarea oamenilor. Conform celor mai recente studii realizate atât în populaţia şcolară, cât şi în cea generală, în România, canabisul este cel mai consumat drog, în special în rândul tinerilor. La nivel mondial, până la 200.000 de oameni mor în fiecare an din cauza supradozelor. Dar, drogurile nu afectează doar consumatorii. Acestea provoacă familiilor şi celor dragi dificultăţi enorme şi suferinţă.
Conform celor mai recente studii, realizate atât în rândul populaţiei şcolare, cât şi în rândul celei generale, în România, canabisul este cel mai consumat drog, în special în rândul tinerilor. După ce anul anterior, canabisul şi heroina îşi disputau locul ca şi drog principal consumat pentru care se înregistrează cele mai multe admiteri la tratament, în 2015, pentru prima oară în întreaga perioadă de monitorizare, canabisul este pe primul loc în ceea ce priveşte cererea de tratamen ca urmare a consumului de droguri.
Din totalul persoanelor consumatoare de droguri admise la tratament în acest an, se observă o predominanţă a persoanelor consumatoare de canabis care au solicitat servicii de asistenţă (39,3% faţă de 37,1% în 2014). De asemenea, canabisul este şi cel mai capturat drog, în anul 2015, capturile de canabis înregistrând 44,3% din cantitatea totală de droguri capturate.
A crescut şi consumul de substanţe noi psihoactive
Totodată, tendinţa de creştere a consumului de noi substanţe psihoactive, previzionată încă din anul anterior, este confirmată de datele înregistrate în monitorizarea de rutină a indicatorilor privind admiterea la tratament şi urgenţele medicale datorate consumului de droguri.
Se constată astfel dublarea numărului de cazuri în care tratamentul a vizat consumul noilor substanţe psihoactive, care se reflectă în evoluţia numărului de beneficiari incluşi în categoria „alte droguri”(26,7% dintre cereri). De asemenea, ca şi în cazul canabisului, rezultatele studiilor indică faptul că, în principal, tinerii sunt cei care consumă astfel de substanţe.
Opiaceele, în special heroina, administrate pe cale injectabilă în rândul consumatorilor din Bucureşti, continuă să fie observate, preponderent, în acest context (proporţia celor care au solicitat tratament pentru consumul de opioide reprezintă 32,6% din numărul total al admiterilor faţă de 41,7% în 2014). Cu toate acestea, o nouă cohortă de tineri consumatori de heroină se evidenţiază în anul 2015 în sistemul de asistenţă, dar şi în rezultatele celui mai recent studiu ESPAD.
Peste 26.000 de persoane au beneficiat de acţiuni de prevenire
Corelat cu abordările ştiinţifice în domeniu, scopul asumat al politicilor de intervenţie antidrog la
nivel naţional a fost prevenirea, întârzierea debutului sau reducerea consumului de droguri şi a efectelor negative ale acestuia în cadrul populaţiei generale sau a subpopulaţiilor identificate ca fiind vulnerabile la risc.
În condiţiile în care principalele caracterisitici ale contextului naţional al drogurilor s-au menţinut relativ stabile în ultimul an, prevenirea consumului de droguri în anul 2015 a reprezentat un răspuns comprehensiv şi emergent la dinamica fenomenului consumului de droguri, un răspuns în planul educaţiei, sănătăţii şi ordinii publice, corelat direct cu obiectivele politicilor publice naţionale antidrog concretizate în Strategia Naţională Antidrog 2013 – 2020 şi Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2013 – 2016.
Pentru prevenirea în familie, au fost implementate 572 activităţi la nivel local având 26.875 beneficiari (părinţi naturali, asistenţi maternali, copii din centre de plasament, cadre medicale). Prevenirea în comunitate s-a realizat , pe parcursul anului 2015 prin 3 campanii naţionale,1.827 activităţi la nivel local, 300.239 beneficiari direcţi.
Pentru a identifica grupurile la risc, comportamentele utilizatorilor de droguri injectabile şi nevoile acestora, au fost realizate studii calitative, în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale. În baza rezultatelor studiilor realizate, dar şi ca urmare a evaluării serviciilor oferite, prin chestionarea periodică a beneficiarilor acestora (ex. chestionare de măsurare a satisfacţiei beneficiarilor actului de prevenire), au fost adaptate serviciile de prevenire la specificul beneficiarilor: vârstă, sex, tip de consum, nivel de educaţie, etnie.
