Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj: „În 2018, am scris proiectele…în 2019, începem implementarea lor”

0
81

Anul trecut a fost un an bun, dar nu spectaculos, ne explică preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, într-un amplu interviu. A fost un an mai birocratic, s-a scris mai mult şi s-a implementat mai puţin, iar roadele muncii se vor vedea abia anul acesta, când fondurile europene vor veni efectiv în judeţ. Proiectele creionate cu migală anul trecut, vor prinde contur până la finele lui 2019. La capitolul realizări, anul trecut, şeful administraţiei doljene, ar pune Clinica de Cardiologie Intervenţională şi speră ca anul acesta Ministerul Sănătăţii se deblocheze posturile, iar oltenii să nu mai fie nevoiţi să apeleze la elicopterul SMURD. În 2019 se vor continua investiţiile în infrastructură, cultură, dar şi în educaţie şi sănătate. Ion Prioteasa crede că ar trebui să ne lăudam mai mult ţara şi oraşul în care trăim, că e nevoie de mai multă campanie de imagine şi că mulţi străini vin cu o impresie, dar când pleacă din judeţul nostru, o fac cu o viziune total diferită…

Ce ne-aţi putea spune despre 2018, din punct de vedere administrativ, ce aţi pune la capitolul realizări, de exemplu…?

Anul 2018 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru administraţia judeţeană. Dar, ca să ne menţinem în limitele modestiei, am putea să spunem că rezultatele foarte bune, ar fi putut fi şi mai spectaculoase…. Cu toate acestea, putem să menţionăm totuşi câteva obiective, pe care le-am finalizat anul trecut şi am putut să le dăm în folosinţă. De exemplu, Clinica de Cardiologie Intervenţională. Noi am considerat că după Aeroport aceasta  va fi a doua investiţie mare şi ne gândeam noi atunci, că dacă o singură viaţă de om va fi salvată, atunci tot vom fi împliniţi. Şi a venit acel caz al actorului nostru îndrăgit, Florin Busuioc, în care s-a văzut beneficiile şi sperăm noi că anul acesta va fi şi mai bine, în condiţiile în care se va completa organigrama Spitalului nr 1 de Urgenţă şi aici vom avea un serviciu permanent de gardă. În felul acesta se vor putea rezolva toate cazurile la Craiova şi nu vom mai vedea zburând aşa de des elicopterul SMURD spre Bucureşti.

Birocraţie foarte mare

Şi totuşi lumea este tot nemulţumită de serviciile medicale, de condiţiile din spitale. Veţi continua competiţia asta…pare că alergaţi, dar, din păcate, nu se vede linia de sosire.

Vom continua şi anul acesta să investim şi mai mult în sănătate. Ne ambiţionăm. De fapt, vom închide un cerc. Vom interveni pe fiecare etaj de la Spitalul Judeţean, astfel încât să reuşim să aducem această unitate spitalicească la un anumit standard. Este foarte greu pentru că nu vorbim de o clădire obişnuită, nu vorbim de investiţii mărunte, ci de schimbări majore, cu impact. În funcţie de cum va arăta bugetul pe 2019, ne vom orienta şi către apartură pentru dotarea anumitor secţii care sunt cu mai puţin dotare. Anul acesta, în mod cert, vom finaliza zona de primiri-urgenţe, care înseamnă circa de 6 milioane de euro, iar de la 800 mp vom ajunge la 3600 mp, tot acum vom termina de amenajat şi zona de ambulatoriu şi ne pregătim de o altă investiţie de circa 6 milioane de euro şi ne pregătim de o altă investiţie de circa 6 milioane de euro, în Clinica de Oncologie. Un alt proiect ar fi clinica pentru sportivi, care va fi modernizată printr-un proiect cu finanţare europeană. Din păcate, din aceşti bani nu vom putea să o şi dotăm, aşa că dotarea va fi din bugetul Consiliului. Ar fi păcat să avem o clinică modernă şi să nu o dotăm corespunzător cu aparate de ultimă generaţie, pentru că în acest moment, clinica are aparatură şi de acum 20 de ani.

Mulţi se plâng de birocraţie, când vine vorba de accesarea fondurilor europene…Dumneavoastră cum vă poziţionaţi ?

Problema principală cu care ne confruntăm în accesarea fondurilor europene este birocraţia. Îţi trebuie vreo 3-4 ani să întocmeşti dosare, să faci documente, să faci rost de hârtii şi apoi după alţi 2 ani de zile să începi să construieşti ceva. Asta în cel mai fericit caz, pentru că există şi situaţia când la momentul licitaţiei se ceartă două firme, se contestă şi trebuie să mai stai vreo doi – trei ani.

Mai exact ce ar trebui făcut ca să se debirocratizeze situaţia ?

Aş pune condiţii foarte clar, cine are dreptul să facă aceste contestaţii. Pe de altă parte, nu este corect ca eu în calitate de preşedinte de consiliu judeţean sau ca primar de municipiu sau oraş să semnez mii de pagini. Eu cred că e de ajuns că mi l-am asumat, că am semnat la început, că îl semnez şi la final, dar nu să semnez şi câte 10.000 de pagini, pe fiecare pagină, pe unele chiar de două ori. Sunt prea multe organisme care vin înainte de  a începe proiectul. Eu cred că ar fi mai util să vină în control în timp ce se construieşte proiectul, să verifice condiţiile în care se construieşte, să vadă dacă se respectă toate criteriile tehnice, dar nu înainte.

Investiţiile la Aeroport vor continua

Să înţelegem că anul trecut aţi întocmit documentaţia necesară proiectelor, pe când implementarea lor ?

Aşadar, în 2018 am terminat de finalizat documentaţia, urmând ca acum, în 2019, să pornim implementarea proiectelor. Începem să punem în operă ceea ce am creionat pe hârtie. Pe partea de sănătate, avem continuitate şi mergem mai departe, cu investiţiile. Ni s-au şi întors nişte bani, fonduri UE, peste 6 milioane de euro, bani pe care îi vom folosi anul acesta. Ne vom duce şi către partea de infrastructură. Investim în continuare la Aeroport, vorbim de 8 mililoane de euro. Aceşti bani se vor investi în extinderea celor două terminale, dar şi în amenajarea parcărilor. Tot la capitolul infrastructură, avem şi câteva proiecte pe drumuri, şi tot cu finanţare europeană. Sunt proiecte deja câştigate,  şi aici mă refer la drumul de Cârcea, drumul de la Valea Stanciului până la Drănic, de la Drănic până la Segarcea, drumul de la Cetate – 67 de km, o investiţie de aproximativ 40 milioane de euro, acum este scos la licitaţie, drumul de la Giurgiţa la Afumaţi, la Băileşti, de la Moţăţei până la limita cu judeţul Meehedinţi.

Pe lângă fondurile europene, din ce se mai fac investiţii în judeţul Dolj ?

Aceste proiecte vin în completarea celor prin PNDL. Prin acest Program, noi am fost cei care le-am dat ajutor comunelor. Judeţul Dolj, ca entitate nu a fost implicat până acum. De data, pe PNDL II avem şi noi proiecte, un drum de 17 milioane de euro, un altul de 7 milioane de euro. Tot prin PNDL rezolvăm şi o alunecare de teren, este vorba de un proiect de 3 milioane de euro. Adică, sunt multe obiective pe care le vom vedea realizate anul acesta. În plus, ne putem lăuda şi cu Societatea pentru Lucrări de Drumuri şi Poduri Dolj S.A, societatea noastră cu care ne facem excelent treaba. Au făcut lucrări foarte bune, i-am şi dotat corespunzător. Anul trebut au construit circa 40 – 50 de km de drumuri. Anul acesta vor face şi mai mulţi kilometri, pentru căm se mobilizează foarte bine şi ei se pot duce către segmente mici de drumuri, circa 4-5 km, maxim 10 Km, lucrări care nu atractive pentru firmel mari.

Muzeul Cărții și Exilului Românesc”, proiectul lui 2019

Aţi avut proiecte interesante şi în domeniul Culturii…mai continuaţi şi aici ?

Am ajuns şi la Cultură. Ne vom duce şi către acest domeniu, aşa cum am făcut aproape în fiecare an. Vom investi 6 milioane de euro în proiectul „Muzeul Cărții și Exilului Românesc”, care va fi un success. De asemenea, Cula Izvoranu-Geblescu din comuna Brabova şi Cula Cernăteştilor din comuna Cernăteşti ar urma să fie restaurate şi consolidate tot din fonduri europene. Mai avem un proiect pentru Muzeul de Artă, dar de data asta vorbim de bani de la buget, o să începem undeva pe strada Mihail Kogălniceanu, unde vom deschide două expoziţii şi o secţie de restaurare, pentru zona de artă modernă. Vom continua la Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi. Anul acesta trebuie să-l vedem ridicat. Intenţionăm să băgăm într-o renovarea generală şi Casa Băniei. Concluzia este că şi în zona de cultură vor fi investiţii. Practic,. În toate domeniile de care se ocupă Consiliul Judeţean Dolj, nu va rămâne niciunul fără investiţii.

Vorbeaţi la un moment dat de noi centre sociale…

Şi în domeniul protecţiei sociale avem, proiecte. O bună parte din bani vor merge către acest domeniu, un domeniu sensibil, cu probleme destul de mari, pentru că vorbim de DGASPC, adică vorbim de copii şi de persoane vârstnice. Va trebui astfel să creăm mai multe centre în teritoriu, serviciile acestea de protecţie socială trebuie să fie localizate cât mai aproape de cetăţeni.

Comune îmbătrânite şi părăsite…

 Sunteţi un fin cunoscător al acestui judeţ, în acest context, care primar ar putea obţine premiul de “gospodarul anului” ? Sau dacă vă e greu să ne oferiţi nume, care localitate din judeţ aţi recomanda-o dumneavoastră ca pe o poveste de success, ca pe un exemplu de bună practică ?  

Dacă mă întrebaţi acum câţiva ani, erau de dat exemplu doar câteva comune, chiar una – două. În ultimii ani, prin investiţiile acestea, fie pe fonduri europene, fie prin PNDL, situaţia s-a schimbat, comunele şi-au schimbat şi ele look-ul. La început era un număr de primari destoinici, care predau lecţia europeană şi celorlalţi, pentru că earu întrebaţi cum au reuşit şi spuneau clar…prin fonduri europene. Dar, imediat cum au constatat şi ceilalţi primari, cât de importante sunt fondurile europene, aşa cum ştim că sunt oltenii ambiţioşi, au “furat” unii de la alţii şi au început să implementeze cam toţi proiecte de acest gen. În acest moment îmi este greu să fac un clasament al celor 94 de comune. Dar cel mai bine s-au dezvoltat comunele din Zona Metropolitană a Craiovei şi aici vorbim în mod special de comuna Cârcea, care arată ca un orăşel, de comuna Işalniţa, de Podari, unde nu mai există nicio străduţă neasfaltată, de canalizare, apă curentă nu mai vorbim, aceste utilităţi au fost trase acolo de acum câţiva ani buni. Localitatea Gherceşti se ridică, Şimnic de asemenea. Şi desigur că în zona asta Gherceşti – Pieleşti va exusta pe viitor o dezvoltare şi mai mare pentru că vor fi în zona drumului expres, dar şi în zona spitalului regional şi aşa se întâmplă de regulă.

Dar avem totuşi şi comune aproape părăsite…cu tineri plecaţi în străinătate, cu bătrâni care nu mai pot ieşi din case

Separat de Zona Metroplitană, aş vrea să facă o discuţie şi despre marile comune…Cetate, Ciuperceni, Maglavit, Călăraşi, Poiana Mare, Moţăţei, care sunt comune cu viaţă, cu mulţi tineri, comune care se dezvoltă, care atrag fonduri, care atrag investiţii, de unde tinerii nu pleacă. Adică, există o continuitate acolo. În mod cert, aceste comune, şi în anii următori, vor fi într-un top special. Sunt multe localităţi din judeţul Dolj care au viitor şi care pot fi oferite ca exemple. De asemenea, o spun cu tristeţe sunt şi comune îmbătrânite, aşa cum sunt în toată România, comune care încep să fie depopulate. Dacă faci o proiecţie pe următorii 10 ani, un raport natalitate – mortalitate, rezultatele sunt sumbre, aceste localităţi vor rămâne cu doar câteva sute de localnici, ceea ce este înspăimântător. Normal că te şi întrebi dacă o localitate cu un număr aşa de redus de locuitori mai e comună…Dar, dacă ne uităm la Franţa, ţara prietenă, de la care am învăţat administraţie,  vedem că şi acolo, sunt comune şi cu 300 şi cu 700 de locuitori.

“Trebuie să ne promovăm mai bine judeţul…şi ţara”

Economic….ce se aude. Mai vin investitorii, ne ocolesc,  ce ar trebui să facem ca să devenim o zonă din ce în ce mai atractivă ?!

Sunt câteva semnale bune, cred eu. Faptul că avem instalat la Dolj, unul dintre cei mai mari producători de automobile din lume, compania americană Ford, cred că înseamnă ceva. Faptul că Ford caută 1700 de oameni, pentru a-i angaja şi asta spune ceva. Faptul că ne ducem pe o rază de 35 de km în judeţ, pentru a recruta această forţă de muncă, cred că şi asta înseamnă ceva. Primul parc industrial este complet de foarte mult timp, al doilea parc, High Tech Park este de asemenea la capacitate, 27 de firme s-au instalat şi toate fac angajări.

Tot despre investitori… la dumneavoastră, în acest birou, au poposit multe delegaţii străine, mulţi ambasadori, mulţi ataşaţi comerciali. Cum este văzut judeţul Dolj…cum îl văd la început sau mai bine zis cu ce idee vin despre acet judeţ şi cum pleacă aceşti oameni, li se schimbă părerea pe parcurs…?!

Este nevoie de o campanie puternică de imagine, dar nu numai pentru Dolj, ci pentru întreaga ţară. Ca un loc să fie cunoscut, el trebuie să fie vizitat. Ni s-a întâmplat, ca la finalul vizitei oficiale să ne zică, “ştiam altceva, chiar nu credeam că lucrurile stau aşa…”. Cu siguranţă, vin cu o impresie şi pleacă cu alta. Dar nu e de ajuns. Trebuie făcut mai mult în planul promovării. Acum, eu ştiu că e nevoie de ştiri, de ştiri care să deschidă jurnalele, dar nu ne fac bine. Am văzut ştiri despre Spitalul Judeţean, puţin exagerate sau despre nu ştiu ce bătaie. Contează cum ne vindem. Le-am spus şi doctorilor de la Spitalul nr 1, că dacă nu vor şti cum să gestioneze anumite situaţii şi îşi vor da doar unii, altora la glezne, atunci Craiova şi judeţul Dolj vor fi mereu la ştirile de genul “aşa…nu”. Şi nu este corect, nici faţă de municipiul nostru şi nici faţă de judeţ şi nici faţă de oameni. Din 3500 de oameni care lucrează la acest Spital, din atâtea secţii, din atâtea cazuri, din atâtea vieţi salvate, chiar nu există şi alte subiecte …?! Sunt doctori care au venit din străinătate şi care au salvat vieţi.

Mai exact, unde ar trebui pus degetul…

Este creată această idée, cum zicea şi Mihail Sadoveanui “că este locul unde nu se petrece nimic, iar când se petrece, află toată lumea…”. Eu cred că noi trebuie să ne prezentăm în cuvinte frumoase. Să recitim istoria acestor locuri. Acum, Craiova chiar arată bine….şi din punct de vedere al curăţeniei, şi din punct de vedere al infrastructurii. Are parcuri frumoase, clădiri istorice renovate, muzee reconsolidate, modernizate. La Muzeul de Artă sunt găzduite 6 lucrări ale marelui nostru sculptor, Constantin Brâncuşi.  În urmă cu ceva timp, a venit la Craiova, preşedintele Poloniei şi l-am dus să viziteze Muzeul de Artă, unde a fost găzduit Guvernul polonez  în exil şi când a intrat în acest palat, preşedintele Poloniei a rămas plăcut surprins, a fost mirat de cum arată, pentru că nu a mai ajuns la Craiova niciodată. Eu mereu spun că această clădire care găduieşte Muzeul de Artă este cea mai frumoasă din sudul ţării.

Preşedinţia Consiliului UE, cel mai important eveniment

Cum vedeţi anul politic 2019 ? Sunteţi un cunoscător al politicii româneşti şi asta pentru că aţi participat la multe alegeri, aţi coordonat campanii electorale şi o opinie de la o persoană avizată e mereu binevenită…

Cred că cel mai important eveniment este acesta al Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene…6 luni foarte importante pentru România. Nu ne vom face de râs, aşa cum vor unii să spună, am mare încredere şi în Guvern şi în aparatul de specialitate. Şi-au făcut temele cu toţii, ştiu că la MAE s-a muncit foarte mult. România chiar va arăta că poate să fie un partener de încredere deşi vor fi dosare foarte grele, cum este Brexit-ul, bugetul european 2021-2027, migraţia, dar am încredere. 2019 va fi un an al încercărilor . În mai va fi campania electorală pentru alegerile europarlamentare, ceea ce înseamnă, că din februarie aşa… încep să se ascută săbiile, că aşa este la noi. Şi nu vom scăpa repede, că trebuie să ne pregătim şi de alegerile prezidenţiale care vor avea loc undeva în noiembrie – decembrie. Acum, din experienţa anterioară ştim că oamenii nu manifestă un interes foarte mare pentru alegerile europarlamentare. Nu e vorba numai despre România, cam prin majoritatea statelor. Cred că PSD va avea cele mai multe mandate şi asta pentru că e un partid foarte bine organizat.

Pe listele de la europarlamentare se va găsi pe loc eligibil şi cineva de la PSD Dolj ?

Nu ştiu să vă spun, pentru că încă nu s-a stabilit nimic, dar ne-am bucura să fie pentru că este una dintre cele mai puternice organizaţii, care aduce cele mai multe voturi. Ar trebui să fie, dar asta se decide la Bucureşti.

Ce mesaj aveţi pentru doljeni la început de an…? De an dificil, am spune noi.

Un mesaj de optimism şi cumpătare. Când vorbesc de optimism, recomand oamenilor să se mai uite din când în când în urmă, să vadă de unde am plecat şi ce paşi extraordinari am făcut. Este foarte dificil să ne comparăm cu alte state, cu democraţii consolidate, care nu au avut istoria noastră şi ei au parcurs aceste etape mult mai uşor, avut linişte necesară, în timp ce  noi a trebuit să recuperăm. Nu se poate bătând din palme. De fapt, la noi se cunoaşte o dezvoltare cam de 10 – 11 ani, de când am intrat în Uniunea Europeană. Intrarea în NATO iar ne-a adus beneficii foarte mari şi stabilitate, acest grup select din care facem parte este o binefacere şi trebuie să fim recunoscători. Suntem pe drumul cel bun, suntem acolo unde nu peste mult timp, lumea ne va redescoperi, poporul român este diferit. Lumea se schimbă…la Bruxelles, unul din patru este român, românii ne fac cinste peste tot şi ne mândrim cu ei şi cred că la doza asta mare de optimism, un strop de cumpătare nu ar strica.