Cine s-ar fi hazardat vreodată să afirme că într-o zi Craiova, denigrată brutal, socotită un „isarlâk” sau „periferie spirituală”, chiar de unii pe care i-a sălăşluit, va stârni un insolit miraj turistic, cum se întâmplă de mai multe zile, graţie Târgului de Crăciun, asaltat literalmente de mii şi mii de vizitatori, nu doar din judeţele limitrofe, dar veniţi şi din alte zone ale ţării. Un prim stop cadru. Iată ce ne spune Marius Bănică, preşedintele asociaţiei HoReCa Oltenia „Gradul de ocupare al reţelei hoteliere din Craiova a fost 100% în weekend şi 90% în cursul săptămânii. Şi este o realitate de necontestat ceea ce vă spun”. E de discutat în privinţa unei metamorfoze, cu referire la imaginea, înainte de toate, a unui mare municipiu, capitala Olteniei, ce părea amorţită într-o nedesluşită sfială. Cu filele sale de album, în care se regăsesc Parcul Romanescu, Grădina Botanică, cupolele maiestoase ale Madonei Dudu, catedrala Sf. Dumitru, arhitecturile palatelor din pictură înflorată în stil veneţian, numeroasele case boiereşti conservate, Colegiile Naţionale (Fraţi Buzeşti, Carol I, Elena Cuza), Muzeul de Artă şi alte numeroase puncte de reper, primenite, de dată recentă, cu Centrul Cultural „Brâncuşi”, Casa Cărţi şi Exilului Românesc, menite să confere virtuţile unui peisaj spiritual, greu de egalat credem noi. Ceea ce s-a omis mereu este faptul că în Craiova a existat o perenă tradiţie culturală. Umbre şi ecouri de umbre, ilustrate de sezon, desene pe vitralii evocând un mare municipiu, căzut în desuet, au lăsat locul unui peisaj spiritual armonios şi stenic. Nu e de mirare că artizanul acestui viraj discret de percepţie este primăriţa Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, ferment şi călăuză în viaţa diurnă şi emblematică a Craiovei, capabilă să înţeleagă fără emfază şi farmecul rustic al unei evocări sufleteşti, dar şi ceea ce ţine de spiritul european sau poftim noile provocări. Târgul de Crăciun – ediţia 2023, inaugurat pe 16 noiembrie ţine până pe 2 ianuarie. E o atmosferă de basm pe care nu ne propunem să o descriem. Fiindcă ea trebuie trăită. Craiova a ratat, prin “lucrăturile făcute” să ajungă… Capitala Culturală a Europei. A ajuns Timişoara, şi cum municipiul de pe Bega ne-a fot totdeauna unul drag, n-am rămas îndelung bosumflaţi. În aceste zile Craiova ispiteşte, printr-un spor de preocupare, de înţeleaptă îndrăzneală, ce miroase a europenitate, un refuz de mişcare moleşită “conform”, semn de somnolenţă. Un deficit de imagine a fost corectat printr-o tenace strădanie, spirit novator al primăriţei Craiovei, a regiilor din subordine, şi nu numai. Să aşteptăm clasamentul realizat de europeanbestdestination privind topul celor mai frumoase târguri organizate în Europa. Prin votul nostru putem contribui implicit la o bună plasare a Târgului de Crăciun din Craiova.
