După Paris, Berlin şi Londra, Sankt Petersburg, fosta capitală imperială, cunoaşte violenţa teroristă, ceea ce presupune că politica dură a preşedintelui rus, Vladimir Putin, nu a fost în măsură să reducă ameninţarea jihadistă. Anchetatorii ruşi au identificat marţi, 4 aprilie a.c., autorul prezumat al atentatului, din metroul din Sankt Petersburg, un kamikaze kirchiz, născut în 1995 din Kirghistan, regiunea Och – unde conexiunea cu Statul Islamic este cunoscută de serviciile secrete – pe numele său Akbarjon Djalilov (22 de ani). 14 persoane au pierit în explozie şi alte 49 au fost rănite după un bilanţ al ministrului Sănătăţii, Veronika Skorsova. Comitetul de anchetă a stabilit că bomba artizanală a fost acţionată de un om, ale cărui resturi au fost găsite în al treilea vagon al ramei. Investigaţiile sunt în curs şi inclusiv preşedintele Vladimir Putin, care se găsea la Sankt Petersburg, pentru o întâlnire cu jurnaliştii ruşi şi, apoi, preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, în scurta intervenţie televizată, s-a limitat la a declara că ancheta va lămuri „atât cauzele, cât şi celelalte elemente”. A prezentat condoleanţe, depunând un buchet de flori la intrarea în staţia de metrou Tekhnologuitcheski Institut. 7.000 de resortisanţi din ex-URSS, din care 2.900 de ruşi şi 600 kirchiji, se regăsesc în trupele jihadiste din Irak şi Siria. Sunt examinate toate pistele, mai ales că atentatul nu a fost încă revendicat, deşi Statul Islamic a cerut lovirea Rusiei, după intervenţia acesteia în susţinerea lui Bashar al-Assad în Siria, la finele lunii septembrie 2015. Explozia mortală a avut loc la ora 13:40 (la Bucureşti), potrivit FSB. Atentatele anterioare, în mijloacele de transport în comun, datau din 2013, când două dintre ele, la Volgograd au făcut 34 de morţi, cu câteva săptămâni înainte Jocurilor Olimpice de la Soci. Serviciile ruse de securitate au motive de îngrijorare. Înainte de toate pentru că Rusia a furnizat un număr mare de combatanţi Statului Islamic. Atentatul asupra zborului A 321, în Sinaiul egiptean, soldat cu 224 de morţi, revendicat de braţul egiptean al Statului Islamic, sugera că Rusia se află în vizor. Şi se află de peste 30 de ani expusă tensiunilor islamice, legate de conflictul din Cecenia. Metroul moscovit a fost victima loviturilor „văduvelor în negru”, femeile kamikaze din Caucaz. Deşi legislaţia anti-teroristă a restrâns libertăţile individuale, permiţând organelor de securitate intruziunea în comunicarea privată, Rusia rămâne una din ţintele Daesh, deşi agenta sa în Siria pune în plan secund organizaţia jihadistă. Operaţiunile militare din Siria alternează loviturile vizând Statul Islamic cu susţinerea lui Bashar al-Assad, deşi declarativ acolo se luptă doar contra grupurilor islamiste. Această poziţie ambiguă a condus la asasinarea ambasadorului rus la Ankara. Nu este clar ce va urma, dar specialiştii în combaterea terorismului european iau act de faptul că nici Vladimir Putin nu îi sperie pe jihadişti. Până acum, de fiecare dată, reacţia preşedintelui rus a fost extrem de vehementă. Presa rusă se concentrează pe semnificaţia atentatului şi „Kommersant” arată că „autorităţile vor justifica noi interdicţii sau restricţii prin lupta contra terorismului”. Toate măsurile ce vor fi luate vor fi prezentate ca necesare securităţii.
