Mijlocaşul bulgar de 30 de ani este cel mai bun jucător al Universităţii în 2016
Straton – Nu pare capabil să prindă vreo minge, le respinge şi pe cele facile, mai rău e că le respinge în faţă. Practic, a deschis scorul şi pentru Botoşani şi pentru Iaşi, doar în primul joc coechipierii având reacţie. Golul al treilea de la Iaşi l-a luat aproape de la centrul terenului. Iese prost pe centrări şi are priză deficitară, fapt dovedit încă din turneul de Antalya. Probabil că oficialii echipei şi-au asumat însă aceste greşeli când l-au concediat pe Bălgrădean mai devreme.
Popov – Nu face faţă în bandă, cel puţin în faza de apărare, e lent, se întoarce greu. Centrează bine, în schimb, dar nu prea a avut ocazia la Iaşi.
Iliev – Calitatea sa de lider, de profesionist, este indiscutabilă, dar pur şi simplu nu mai poate. Dacă ratează momentul intercepţiei, al clinciului, dacă este departe de adversar nu mai are nicio şansă să intervină regulamentar. Echipa are nevoie de un căpitan precum Iliev, dar nu şi de un stoper precum bulgarul.
Acka – Nici el nu a mai jucat ca în alte partide, dar nu a greşit decisiv, rămâne titular indiscutabil.
Bancu – Meci destul de bun, nu au venit prea multe acţiuni pe partea sa. I-a fost destul de greu să avanseze în jumătatea adversă, atât din cauza terenului greu, cât şi pentru că gazdele s-au blocat excelent.
Madson – Se plasează prost, este greoi, nu se lipeşte de adversar şi de multe ori coboară între fundaşi aiurea, tocmai de teamă să nu fie eliminat la mijloc. Nu a scăpat nici de această dată neavertizat. Încearcă de zeci de meciuri să prindă şi el un şut decent şi nu reuşeşte.
Zlatinski – Singurul care a încercat şi a mai reuşit ceva şi la Iaşi. Este cel mai bun jucător al Craiovei în 2016. A creat singura fază periculoasă, nimerind prima bară din lovitură liberă. Un Mateiu în formă, ca în prima fază a sezonului, ar fi fost ideal lângă bulgar în centru, pe ambele faze.
Ivan – Pur şi simplu nu a existat pe teren. Ajuns la al cincelea joc în 12 zile, tânărul atacant a părut extenuat. Dacă existau soluţii în lot, putea fi păstrat pentru partea secundă, dacă echipa ar fi rezistat până la pauză cu un egal.
Nuno Rocha – Pierdut pe teren, undeva între mijloc şi atac, a încercat să dea senzaţia că se zbate, fără a reuşit ceva. E fragil la dueluri, joacă destul de riscant cu faţa la poarta proprie.
Hergheligiu – Invizibil în faţa fostei sale echipe, căreia îi promisese două goluri.
Măzărache – Nu a ajuns vreo minge la el cât timp a fost pe teren, nu a mai fost capabil să hărţuiască apărarea adversă, nici să reţină vreo minge în avanposturi.
Băluţă – El a jucat de la începutul anului la fel de prost, nu a surprins cu nimic prestaţia sa modestă.
Dumitraş – Nu se putea evidenţia în minutele acordate, deşi era mai potrivit ca titular.
Petre – Nu avea ce să mai schimbe la 0-3, nici nu era jucătorul care să o facă, probabil a fost introdus să mai bifeze şi el un meci.
