Evreii din Craiova au sărbătorit Paştele

0
121

Comunitatea de evrei din Craiova, una dintre cele mai vechi din ţară, a celebrat, vineri seara, prima zi de Pesah (Paşte) din cele opt pe care le are sărbătoarea în calendarul ebraic. Ca de obicei, la Sinagogă de pe strada „Horezului” (din apropierea Pieţei Vechi), împodobită cu frumoase bucheţele din cetină, au fost invitaţi toţi membrii comunităţi pentru a se bucura de această zi specială. Alături de aceştia s-au aflat şi prieteni de la alte culte religioase care le-au transmis gânduri frumoase în cinstea Pesahului.

Seara de Paşte evreiesc a început cu o rememorare a faptelor petrecute în urmă cu peste 3.000 de ani, când a avut loc eliberarea din robia egipteană de către Moise. Acad. Prof. Univ. Dr. Corneliu Sabetay le-a vorbit apoi membrilor comunităţii despre simbolul acestei sărbători, accentuând dreptul la libertate care a fost câştigat. „Petrecem un Pesah extraordinar în această Românie minunată în care ne-am născut. Este o sărbătoare a libertăţii, o sărbătoare a primăverii, o sărbătoare a azimelor nedospite. Sărbătorim ieşirea evreilor din Egipt, actul de naştere al evreilor, naşterea şi renaşterea naţională. Aşadar, ne-am născut în această noapte de Pesah, când poporul evreu a învăţat ce înseamnă libertatea. Este un crez extrem de important să fii liber şi să e exprimi atât de liber”, a mărturisit Corneliu Sabetay care este şi preşedintele comunităţii evreieşti din Craiova.
O vedere din Ţara Sfântă

Dr. Corneliu Sabetay s-a întors recent din Israel şi a ţinut să le dăruiască tuturor celor prezenţi, vineri la Sinagogă, „o vedere” din Ţara Sfântă, colţ de lume care a păşit mai repede decât România în anotimpul primăverii. „Încă din avion am văzut un Israel verde, deşi nu are pământul de aici. A fost o surpriză să văd o producţie mare de căpşuni, care sunt mai dulci decât cele din Grecia, şi primele lubeniţe. Pe malul mării lumea se bucura, tinerii făceau surfing, beau bere şi cafea în restaurante, iar bătrânii jucau cărţi. Am zis că este frumos să fii în Ţara Sfântă, când vine primăvara, şi am vrut să păstrez această imagine ca să v-o povestesc când voi veni acasă”, au fost cuvintele adresate audienţei care a participat la sărbătoare câteva ore. Aşa cum cere tradiţia, la final au luat cina de Seder în incinta Sinagogii, de pe masă nelipsind pâinile nedospite care se consumă obligatoriu timp de opt zile în amintirea periplului prin Marea Roşie.

Azimele din cele opt zile ale Pesah

Pesah este o sărbătoare de origine biblică care rememorează sfârşitul sclaviei evreilor în Egipt acum peste 3.000 de ani şi naşterea naţiunii evreieşti. Conform tradiţiei ebraice, sărbătoarea Paştelui trebuie să cadă primăvara şi se celebrează timp de opt zile. Din acest interval de 8 zile, primele două şi ultima zi sunt sărbători speciale, impunând respectarea strictă a mai multor reguli religioase decât zilele de mijloc dintre ele, care se numesc “Hol HaMoed”. Însă în toată perioada de 8 zile este interzisă hrana pe bază de hametz. Hametz (alimente pe bază de drojdie) include – drojdie şi făină din 5 soiuri de cereale, şi orice produs care le conţine (bere, biscuiţi). Se găteşte numai cu făină de pască sau făină de cartofi. Asta pentru a comemora pâinea nedospită pe care au mâncat-o evreii când au plecat din Egipt, deoarece nu au avut timp să lase aluatul să crească. Toate produsele dospite din casă trebuie căutate şi vândute sau distruse, înainte de începerea sărbătorii. Pentru a îndepărta orice urmă de fermenţi se impune o curăţenie temeinică a întregii case.

Ierburile amare şi vinul, nelipsite la Cina de Seder

În seara zilei de 14 Nisan, după apusul soarelui, la sinagogă, sunt rostite rugăciunile rituale cuprinzând psalmi şi imnuri ce amintesc de eliberarea din robia Egiptului. După ceremoniile de la sinagogă, urmează în case Cina Pascală, numită Seder. Ea se desfăşoară după un ritual consacrat printr-o tradiţie foarte veche. În decursul Seder-ului se repovesteşte istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-şi obţine libertatea. Această poveste se citeşte din Haggadah şi din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt. În timpul Sederului se beau patru pahare de vin şi se mănâncă dintr-un platou special ierburi amare şi hrean – pentru a simboliza viaţa amară şi de sclavie pe care au dus-o evreii în Egipt, charoset – un amestec dulceag de fructe şi arahide, karpas – o legumă, care poate fi înlocuită pe platou cu cartoful fiert, zeroa – un ciolan de miel, ca simbol al mielului jertfit de Paşte pe timpul când exista Templul, beitzah – un ou fiert care simbolizează Haggigah (sacrificiul solemn) care era adus la Templu. Pe masă se pune şi pască. În timpul mesei speciale de Pesah, se citeşte Haggadah, care este relatarea naşterii evreilor ca popor. Ea tratează în principal evenimentele din Egipt care au dus de la sclavie la libertate, dar acoperă şi întreaga perioadă de la Avraam la dăruirea Torei pe Muntele Sinai. Haggdah conţine şi câteva cântece dintre care unele se cântă după cină, pentru a atrage copiii să rămână treji până la sfârşit.

LAURA MOŢÎRLICHE şi RADU ILICEANU