Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene are, în aceste zile, postat pe site-ul său un proiect normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Locuinţei. Iniţiativa Guvernului Grindeanu este cu atât mai necesară cu cât nivelul chiriilor s-a triplat, urcând, în Craiova, la peste 200 lei lunar pentru o garsonieră şi peste 300 lei pentru un apartament cu două camere. Situaţia financiară a chiriaşilor ANL s-a înrăutăţit brusc, începând iulie 2015, urmare a unor modificări legislative luate pe mandatul Guvernului Cioloş. Atunci s-a decis recalcularea chiriilor, dorindu-se acoperirea cheltuielilor de administrare, întreţinere şi reparaţii într-un procent foarte mare. În ultimele luni, numeroasele cereri de renunţare la contractul de închiriere din partea tinerilor, şi aşa cu venituri modeste, au atras atenţia decidenţilor politici.
În categoria Transparenţă/Consultări publice/Proiecte de acte normative cu caracter general, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene are pe prima poziţie din listă Proiectul de LEGE pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (01-03-2017).
Scopul Programului de construcţii locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, de la data aprobării acestuia a fost acela de a rezolva problema locuirii segmentului de populaţie constituit de tinerii aflaţi la începutul carierei profesionale, cărora sursele de venit nu le permit închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei sau achiziţia unei locuinţe în proprietate, în acelaşi timp constituindu-se un fond de locuinţe la nivel local pentru a asigura mobilitatea tinerilor specialişti între localităţi la nivelul întregii ţări. Prin acest demers se poate stimula tânăra generaţie să profeseze pe teritoriul României, limitând astfel migraţia specialiştilor către alte ţări. În ceea ce priveşte chiria, statul a sprijinit această categorie de persoane, posibile beneficiare ale programului, stabilind chiriile la un nivel mai scăzut decât cel de pe piaţă, fără termen-limită de ocupare, prin aplicarea, până la vârsta de 35 de ani, a unei chirii care să le permită acumularea unui capital pentru achiziţionarea unei locuinţe.
Vechiul Guvern a urcat chiriile spre nivelul pieţei!
În luna iulie a anului 2015, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 221/2015 privind aprobarea O.G. nr. 6/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea A.N.L., au fost aduse mai multe modificări actului normative, printre care şi reglementări majore referitoare la modul de calcul al chiriilor, fiind prevăzut ca sumele reprezentând recuperarea investiţiei din chirii să fie virate în contul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, fiind utilizate exclusiv pentru construcţia de locuinţe, mai ales că fondul locativ din România este vechi şi că este nevoie, pe lângă renovări majore, de lucrări de consolidare şi modernizare a construcţiilor tip condominii sau de înlocuirea treptată a fondului de locuinţe pentru asigurarea unei locuiri adecvate.
Odată cu intrarea în vigoare a H.G. nr. 251/2016 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 962/2001, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv aprilie 2016, a fost detaliat modul de recalculare al chiriei pentru aceste locuinţe, avându-se în vedere ca, prin noua modalitate de calcul să se acopere cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii, în cuantum de 1,11% din valoarea de înlocuire a construcţiei, precum şi sumele reprezentând recuperarea investiţiei din cuantumul chiriei, calculată în funcţie de durata normată de funcţionare a clădirii la care se adaugă un comision de maximum 1% se aplică la valoarea de înlocuire a locuinţei. Suma obţinută se ponderează cu un coeficient în funcţie de rangul localităţii şi cu veniturile pe membru de familie ale titularului contractului de închiriere, conform coeficienţilor stabiliţi prin lege.
Notificări de renunţare
În prezent, chiria locuinţelor pentru tineri este apreciată ca fiind mare, locuinţele fiind ocupate de chiriaşi ale căror venituri sunt reduse. Acest fapt este confirmat atât de chiriaşii acestor locuinţe, cât şi de autorităţile publice locale/centrale care administrează locuinţele, în acest sens fiind formulate numeroase solicitări pentru reducerea chiriilor locuinţelor pentru tineri, destinate închirierii, din partea chiriaşilor, a autorităţilor publice locale, precum şi a unor senatori şi deputaţi din Parlamentul României. Acum, în Craiova, se plăteşte o chirie trimestrială de 621 lei pentru o garsonieră situată în Bulevardul Oltenia şi peste 950 lei pentru un apartament cu două camere din aceeaşi zonă.
Totodată, se precizează că reprezentanţii autorităţilor publice locale au semnalat faptul, că există chiriaşi care au renunţat la contractele de închiriere, ca urmare a creşterii cuantumului chiriei prin aplicarea actualelor prevederi legislative.
Se vrea intrarea în normalitate
Principalul finanţator al programului de construcţii locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, este Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), care finanţează locuinţe pentru persoanele cu venituri reduse la momentul depunerii solicitării de alocare o locuinţă. În concluzie, caracterul programului prin care se finanţează realizarea acestor locuinţe este social, deşi locuinţele realizate în cadrul acestuia nu au statut de locuinţe sociale în sensul Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, articolul 8 se propune a fi modificat pentru reducerea chiriei prin diminuarea cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii de la 1,11% din valoarea de înlocuire a construcţiei la maxim 0,8% din valoarea de înlocuire a construcţiei, diminuarea cotei de 1% ce revine autorităţilor locale la maxim 0,5%, autorităţile publice locale putând reduce aceste cote, precum şi diminuarea coeficienţilor de ponderare în funcţie de rangul localităţii şi în funcţie de veniturile beneficiarilor şi introducerea unui nou coeficient de ponderare în funcţie de anul în care s-a realizat recepţia la terminarea lucrărilor. Astfel, ţinând cont de faptul că rangul localităţilor este dat de numărul populaţiei, se propune diminuarea coeficienţilor începând de la municipii, oraşe, comune şi sate componente ale comunelor, precum şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor, unde veniturile populaţiei sunt mult mai scăzute faţă de veniturile de la nivel naţional.
Totodată, se propune modificarea coeficienţilor de ponderare în funcţie de veniturile pe membru de familie ale chiriaşilor, fiind creat cadrul legal care să sprijine persoanele/familiile cu venituri reduse, astfel încât aceştia să nu ajungă în imposibilitatea de a achita cheltuielile generate de închirierea locuinţelor şi, apoi, să fie evacuaţi.
Un nou coeficient de ponderare
Sesizările formulate atât de chiriaşi, cât şi de reprezentanţii autorităţilor publice locale au mai fost şi cu privire la faptul că unele imobile au fost edificate fără a beneficia de: finisaje superioare (tâmplărie PVC, parchet laminat, zugrăveli lavabile), dar şi termosistem la faţade (pentru creşterea performanţei energetice a clădirii). De aceea, în calculul chiriei s-a inclus un nou coeficient de ponderare, în funcţie de anul recepţiei la terminarea lucrărilor. Potrivit noilor propuneri, chiria pentru locuinţele pentru tineri destinate închirierii va acoperi: recuperarea investiţiei calculată din valoarea de înlocuire a construcţiei, în funcţie de durata normată stabilită potrivit prevederilor legale, care se virează în contul ANL; o cotă de maximum 0,8%, aplicată la valoarea de înlocuire a construcţiei, destinată administratorilor locuinţelor, pentru administrarea, întreţinere şi reparaţiile curente precum şi reparaţiile capitale; o cotă de maximum 0,5%, aplicată la valoarea de înlocuire a construcţiei, care se constituie venit al administratorilor locuinţelor, care se aplică chiriaşilor care au împlinit vârsta de 35 de ani.
