Pentru a stopa consumul excesiv de antibiotice, Comisia Europeană a anunţat că va premia cu un milion de euro descoperirea un test rapid care să stabilească dacă un pacient are sau nu nevoie de tratament. Scopul este acela de a stopa creșterea rezistenței antimicrobiene, care anual omoară 25.000 de persoane și implică cheltuieli medicale de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Peste 600 de mii de români iau antibiotic, fără să consulte medicul, iar specialiştii avertizează că acest lucru a devenit o problemă de sănătate publică.
În ultimii ani, medicii au observat o creştere a numărului de infecţii produse de bacterii foarte rezistente la antibiotice. Mai mult, au apărut deja microorganisme rezistente la toate antibioticele cunoscute. În majoritatea ţărilor europene, stafilococul auriu, bacteria care a creat în ultimii ani mari probleme sistemelor de sănătate din întreaga lume, a devenit mai rezistent la principalul antibiotic folosit împotriva ei.
Farmaciile nu pot elibera antibiotice fără prescripţie medicală
Autoadministrarea de antibiotice fără reţetă, atunci când nu sunt necesare, este încă unul dintre motivele pentru care bacteriile capătă rezistenţă la aceste medicamente. În România, ca de altfel în toate ţările din Europa, farmaciile nu pot elibera antibiotice fără prescripţie medicală, măsură luată de forurile europene tocmai pentru a stopa administrarea abuzivă a acestor medicamente şi apariţia rezistenţei.
În aceste condiţii CE a anunţat că oferă un milion de euro pentru o soluţie ştiinţifică legată de consumul de antibiotice. Premiul face parte dintr-o serie de cinci distincții care vor fi oferite în cadrul programului Horizon 2020, de finanțare a sectorului de cercetare și inovare. Candidații își pot depune lucrările la concurs în intervalul 10 martie 2015 – 17 august 2016.
Risc ridicat de deces
Medicii avertizează că este foarte importantă administrarea prudentă a anitibioticelor pentru a le menţine eficienţa şi a încetini răspândirea bacteriilor rezistente. România se găseşte pe euro-poziţii defavorabile în privinţa Stafilococului aureus rezistent la o penicilină atât de puternică precum meticilina (MRSA), dar pe o poziţie relativ favorabilă în privinţa consumului total de antibacteriene.
Conform unui Eurobarometru recent, România înregistrează faţă de media UE o frecvenţă mai mare a administrării de antibiotice, o proporţie mai mare a direcţionării greşite către gripă şi răceală, nivele mai mici de cunoştinţe privind antibioticele sau de informare primită în privinţa medicaţiei cu antibiotice improprii. Deşi informarea venită dinspre campaniile de conştientizare în privinţa anitibioticelor pare a fi în regres în 2013 faţă de 2009, rezultatele poartă o sugestie de progres în privinţa atitudinii corectate a publicului faţă de antibiotice. Românii consumă semnificativ mai multe antibiotice – 47% față 35% media UE-, dintre care semnificativ mai multe fără reţetă -18% față de 3% UE. Românii apar semnificativ mai puţin informaţi despre antibiotice, drept care le utilizează semnificativ mai frecvent contra răcelii şi gripei.
Din cauza creșterii rezistenței la antibiotice, infecţiile considerate în prezent minore riscă să facă victime din nou în cazul în care nu sunt luate măsuri la nivel global şi în mod urgent pentru a lupta împotriva rezistenţei la antibiotice, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
