Marţea trecută, un amendament depus de europarlamentarul Carmen Avram, privind creşterea subvenţiilor pentru fermierii români, a fost adoptat de membrii Comisiei pentru Agricultură, din Parlamentul European. „O victorie”, de etapă, dar de reală importanţă, fiindcă de-a lungul anilor din urmă chestiunea alinierii subvenţiilor în spaţiul UE a fost sistematic respinsă la vot. Şi inechităţile sunt mari. De data aceasta, eurodeputatul Carmen Avram, fostă bună jurnalistă, şi-a justificat argumentat demersul, prin creşterea alertantă a preţurilor la energie şi fertilizatori, care au augmentat până la 8-10% costurile de producţie. Egalarea subvenţiilor pentru agricultori în spaţiul UE (privilegiaţi sunt agricultorii francezi) rămâne deocamdată un deziderat, dar amendamentul depus de Carmen Avram a fost votat cu 23 voturi „pentru”, 21 de voturi „contra” şi 3 abţineri, el urmând acum să ajungă în plenul Parlamentului European, bineînţeles tot pentru a primi votul. Greu loviţi de un şir de crize suprapuse, majoritatea datorate războiului din Ucraina, fermierii români se văd mai nou concuraţi, deloc loial, de fermierii ucrainieni. De altfel, grupuri de agricultori polonezi au blocat joia trecută circulaţia TIR-urilor, la mai multe puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, pentru a protesta astfel faţă de intrarea în Polonia a cerealelor ucrainiene „de slabă calitate”. Un deputat al Partidului Agrar polonez, Jaroslav Rzepa, a avertizat săptămâna trecută că circa 2,5 mil. tone de cereale poloneze sunt în silozuri, conservate, cu cheltuielile aferente, fără perspective imediate de comercializare, după ce pe piaţa cerealelor au intrat, fără taxele de rigoare -Ucraina nefiind membră UE-, cele ucrainiene. Şi de slabă calitate. Ministrul român de resort Petre Daea a ridicat problema în cadrul Consiliului Miniştrilor Agriculturii (AgriFish) din 30 ianuarie de la Bruxelles. Câteva ţări europene (Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia), care au susţinut demersul lui Petre Daea au solicitat Comisiei Europene soluţii imediate pentru a compensa fermierii pentru pierderile suferite, iar comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojnechowski şi-a asumat obligaţia de a prezenta Comisiei Europene şi Consiliului propuneri concrete pentru activarea mecanismului de compensare din fondul de criză pentru Agricultură al UE. Măsurile de solidaritate cu Ucraina –necontestate- au din păcate consecinţe nefericite şi asupra agricultorilor din blocul european. Prin blocarea porturilor ucrainiene de către armata rusă, UE a intervenit în sprijinul producătorilor ucrainieni, un furnizor de cereale şi plante tehnice pe piaţa mondială. Astfel, până la mijlocul acestui an, toate taxele vamale la produsele agricole din Ucraina sunt suspendate, iar ţările membre sunt obligate să permită livrările din Ucraina în cel mai scurt timp şi într-o manieră nebirocratică. Cotidianul german Die Welt atrăgea, în urmă cu câteva zile, atenţia că noile rute de livrare devin o problemă serioasă în Polonia şi România, ţări în care agricultura reprezintă o ramură esenţială a economiilor din ţările respective. Coridoarele de solidaritate au fost şi sunt necesare pentru transportul cerealelor ucrainiene pe căile rutieră şi feroviară, însă ele au un impact negativ asupra agricultorilor din ţările menţionate. Impunerea de taxe vamale, pentru cerealele şi plantele tehnice ucrainiene, este considerată un semnal politic în distonanţă cu sprijinul total acordat Kievului. Situaţia s-a complicat în ultima vreme, de-a dreptul teribil. Şi cum fermierii români trebuie să-şi decongestioneze silozurile, pregătindu-le pentru recolta viitoare, sunt neliniştiţi. Ca să folosim un eufemism. Zăpada căzută le mai atenuează din nervozitate, dar una este una şi alta este alta.
