Peste 300 de doljeni se află în evidenţele medicale ca fiind purtători ai virusului HIV sau bolnavi de SIDA. Şi chiar dacă în ultimii 25 de ani s-au făcut progrese importante în plan medical, în continuare obiective prioritare rămân accesul universal la prevenţia HIV, tratament, îngrijiri şi suport, dar şi reducerea numărului persoanelor infectate cu HIV/SIDA sau informarea şi educarea populaţiei, mai ales a grupurilor cu risc crescut.
În judeţul Dolj, la sfârşitul anului 2016, se aflau în evidenţă activă 322 de cazuri, din care 198 cu infecţie HIV şi 124 cu boală SIDA. În cursul primelor nouă luni ale anului 2017 au fost înregistrate cinci cazuri noi de infecţie cu HIV. Pentru a reduce numărul cazurilor noi, specialiştii atrag atenţia că este foarte importantă o mai bună informare şi educare în legătură cu HIV/SIDA. De asemenea, ar fi necesară creşterea numărului de persoane, în special din grupele de risc, care solicită efectuarea unui test de depistare a infectării cu HIV şi creşterea numărului de persoane care adoptă un comportament sănătos în relaţie cu HIV/SIDA.
Peste 14.600 de români figurează în evidenţele medicale
La nivel naţional, conform Raportului Naţional al Departamentului pentru Monitorizarea şi Evaluarea HIV/SIDA al Institutului de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, trăiau, la 30 iunie 2017, 14.655 de persoane infectate cu HIV/SIDA erau în viaţă, (22.520 total cumulativ 1985 – 2016). Principala cale de transmitere a fost heterosexuală (64,5% din toate cazurile noi în 2016 şi 65% în primele 6 luni ale anului 2017). Numărul de cazuri HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile a fost de 15,5% în 2016 şi 12% în primele 6 luni ale anului 2017.
Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a cazurilor noi de HIV/SIDA la 31 decembrie 2016, a evidenţiat predominanţa la sexul masculin şi grupele de vârstă 20-29 ani, 30-39 ani şi 5-9 ani, iar în primul trimestru al anului 2017, la sexul masculin şi grupele de vârstă 40-49 ani, 25-29 ani şi 30-34 ani.
HIV continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, de la începutul epidemiei decedând peste 35 de milioane de persoane. În iulie 2017, pe plan mondial, 36,7 milioane de persoane erau infectate cu HIV, dintre care 34,5 milioane adulţi (17,8 milioane femei) şi 2,1 milioane copii. 1,8 milioane persoane au fost nou infectate.19,5 milioane persoane au primit terapie antiretrovirală, iar 1 milion de persoane au decedat datorită SIDA. Se estimează că în prezent doar 70% dintre persoanele cu HIV îşi cunosc boala. Restul de 30% – 7,5 milioane de persoane – au nevoie de acces la serviciile de testare HIV. Între 2000 şi 2016, noile infecţii cu HIV au scăzut cu 39%, iar decesele legate de HIV au scăzut cu o treime, 13,1 milioane de vieţi fiind salvate datorită ART în această perioadă. Această realizare a fost rezultatul eforturilor mari depuse de programele naţionale HIV sprijinite de societatea civilă şi de o serie de parteneri de dezvoltare.
Testarea HIV este voluntară şi anonimă
În România există un Program naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV ce îşi propune să reducă răspândirea infecţiei HIV prin depistarea precoce a persoanelor infectate în rândul celor cu comportament la risc pentru infecţia HIV, precum şi prin depistarea precoce a persoanelor infectate HIV simptomatice. Un alt punct important este reducerea morbidităţii asociate cu infecţia HIV prin asigurarea tratamentului bolnavilor cu infecţie HIV/SIDA.
Din perspectiva sănătăţii publice, diagnosticul şi tratamentul HIV este esenţial pentru: reducerea transmiterii prin scăderea încărcăturii virale şi intervenţiilor comportamentale; îmbunătăţirea rezultatelor profilaxiei pre-expunere prin evitarea iniţierii tratamentului pentru persoanele seronegative HIV; consolidarea serviciilor partenere prin notificare privind persoanele recent sau probabil expuse HIV.
Foarte important, testarea HIV este voluntară şi/sau anonimă, cu garantarea confidenţialităţii şi a consilierii pre şi post test, atât în sectorul de stat cât şi în cel privat.
