Uniunea Europeană (UE) ar putea revizui sancţiunile la adresa Rusiei în direcţia înăspririi acestora, dat fiind comportamentul Moscovei în estul Ucrainei, unde duminică au avut loc alegeri nerecunoscute de Occident, a declarat ambasadorul UE în Rusia, Vygaudas Usackas, într-o conferinţă susţinută la Universitatea Tehnologică din Kaunas, informează portalul de ştiri estonian Delfi, citat de Unian. “Poziţia noastră a fost mereu una consecventă: în funcţie de situaţia din estul Ucrainei, de felul în care Rusia va contribui sau nu la stabilizarea situaţiei, UE va lua o decizie privind revizuirea sancţiunilor într-o direcţie sau alta”, a subliniat Usackas.
Potrivit ambasadorului UE în Rusia, deocamdată nu există motive pentru anularea sancţiunilor, deoarece Moscova nu a recunoscut încă în mod direct rezultatele alegerilor din Doneţk şi Lugansk şi, pe de o parte vorbeşte despre respectarea voinţei exprimate de oameni, iar pe de altă parte despre respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei. “Punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk şi stabilizarea situaţiei din Ucraina — iată ce ar fi constituit un motiv pentru revizuirea sancţiunilor (în direcţia temperării lor). Opinia noastră este unanimă: alegerile, care s-au desfăşurat în neconformitate cu legislaţia Ucrainei, contravin Memorandumului de la Minsk. Noi, UE, evaluăm aceste «alegeri» în mod negativ, nu le recunoaştem, iar acest lucru devine încă o piedică în calea soluţionării paşnice” a situaţiei din estul Ucrainei, a spus Vygaudas Usackas.
Kievul anunţă o revizuire a planului de pace
Kievul îşi va revizui angajamentele prevăzute în planul de pace pentru regiunile rebele din estul ţării, plan care a fost “grav încălcat” prin organizarea, duminică, de alegeri în aceste teritorii, a declarat, luni, preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko. “Aceste pseudoalegeri constituie o gravă încălcare a Protocolului de la Minsk, din 5 septembrie”, încheiat între Kiev şi separatişti, a afirmat Poroşenko într-un discurs către populaţia ucraineană, potrivit relatării AFP. El a promis “revizuirea” acestui plan de acţiune şi în special “suprimarea legii privind statutul special” pentru regiunile rebele, lege votată în cadrul acestui plan de pace. La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, a declarat ieri, într-un interviu pentru cotidianul german “Bild”, că autorităţile de la Kiev intenţionează să “recupereze” regiunile din estul ţării, după alegerile separatiştilor de duminică. “Câteva regiuni din estul Ucrainei se află, de fapt, sub controlul teroriştilor proruşi şi trupelor ruseşti. Dar ele sunt regiuni ucrainene, iar noi le vom recupera”, a dat el asigurări, confirmând înăsprirea tonului de către preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, luni. Şeful diplomaţiei ucrainene nu a făcut nici o precizare cu privire la o eventuală ofensivă militară, după ce ultimele înaintări ale trupelor guvernamentale, la sfârşitul lui august, s-au soldat cu înfrângeri usturătoare. După ce s-a aflat pe punctul de a înăbuşi rebeliunea, armata ucraineană s-a lovit – afirmă Kievul şi Occidentul – de susţinerea separatiştilor de către trupe ale armatei ruseşti, acuzaţii respinse de către Moscova.
Noi lupte la aeroportul din Doneţk
Anunţul preşedintelui Poroşenko a dus, ieri dimineaţă, la tiruri de artilerie violente în zona aeroportului din Doneţk, fief al separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, unde oamenii se tem că va lua sfârşit armistiţiul fragil, relatează France Presse. “Poroşenko a declarat că va schimba politica. Este clar că luptele se vor relua”, spune un rezident din Doneţk, Ivan Sergheevici. “Tiruri violente de artilerie au început de la 06h30 dimineaţa. În timpul nopţii s-a tras cu intermitenţe. Este infernal”, a povestit agenţiei franceze de presă Tatiana Viktorovna, care trăieşte la câteva sute de metri de aeroport, epicentrul luptelor între rebeli şi armata ucraineană de mai multe luni, în pofida unei fragile încetări a focului instaurate cu două luni în urmă.
Autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk din estul separatist au organizat duminică alegeri legislative şi prezidenţiale, după ce au boicotat scrutinul desfăşurat la 26 octombrie în Ucraina.
