Comisia Europeană a publicat, ieri, un nou sondaj Eurobarometru privind opinia publică în Uniunea Europeană. La peste 10 ani de la aderarea României la UE, încrederea în Uniunea Europeană este în creştere, atingând cele mai înalte cote din 2010 până în prezent. Românii se situează pe locul patru în ce priveşte încrederea în UE, cu 57% (faţă de 42% media europeană), în creştere cu 5% faţă de toamna anului 2016. De asemenea, 67% din români declară că sunt optimişti cu privire la viitorul Uniunii Europene (56% media europeană).
Conform Eurobarometrului, atât la nivelul României cât şi al UE, cetăţenii au o încredere mai mare în instituţiile europene faţă de cele naţionale. Procentele de încredere în UE mai sus menţionate, 57% în România şi 42% la nivel european, fiind superioare faţă de cele privind guvernul naţional, 33% în România şi 37% UE, şi parlamentul fiecărei ţări, 27% şi respectiv 36%. Raportul mai arată că susţinerea priorităţilor Uniunii Europene rămâne ridicată în rândul românilor, cu valori cuprinse între 60% pentru Uniunea economică şi monetară (moneda euro) şi 81% pentru libera circulaţie a cetăţenilor europeni. De asemenea, 66% dintre români simt că sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, iar 49% dintre aceştia consideră că pacea reprezintă cel mai pozitiv aspect al construcţiei europene.
Ungaria, Bulgaria şi Polonia se declară în favoarea monedei unice
În ceea ce priveşte starea economiei naţionale, doar 29% dintre români o consideră ca fiind „bună”, în creştere cu 3% faţă de sondajul precedent. Deşi România nu este stat membru al zonei euro, 60% dintre români sunt în favoarea monedei unice europene. Prin comparaţie, cetăţenii unor state precum Ungaria, Bulgaria şi Polonia, ce nu au adoptat încă euro, se declară în favoarea monedei unice în procent de 52%, 39%, respectiv 32%. Per ansamblu, aproape jumătate dintre europeni consideră că situaţia economică din ţara lor este „bună” (46%, +5 puncte procentuale faţă de toamna anului 2016). Procentul a crescut semnificativ în ultimii ani (+ 20 puncte faţă de primăvara anului 2013, +26 puncte faţă de primăvara anului 2009).
Terorismul este pe primul loc în rândul provocărilor
Terorismul a trecut pe primul loc în rândul provocărilor cu care cetăţenii consideră că se confruntă UE (44 %, +12 puncte procentuale comparativ cu toamna anului 2016). Românii acordă o importanţă deosebită acestei ameninţări, 47% dintre respondenţi menţionând terorismul drept cea mai importantă provocare la nivel european. Imigraţia, care a fost o preocupare majoră începând din primăvara lui 2015, ocupă acum a doua poziţie în rândul provocărilor la nivelul UE (38%, -7 puncte procentuale comparativ cu toamna anului 2016). Românii sunt îngrijoraţi de chestiunea imigraţiei în procent de 33%.
La nivel naţional se observă o diferenţiere între preocupările românilor şi ale cetăţenilor din alte state UE. Principala provocare în România o reprezintă sistemul de sănătate şi securitatea socială (32%). La nivel european acest domeniu se află pe locul 3 (20% din respondenţi). Următoarele două preocupări pentru români sunt situaţia economică (28%) şi costul vieţii (23%). Cu toate acestea, la nivelul UE, aceste preocupări se plasează doar pe locurile 5 şi 6, cu 16% şi respectiv 15%. Pentru europeni, în general, principalele preocupări sunt legate de şomaj (29 % media UE28 faţă de 19% în România) şi de imigraţie (22% media UE28 faţă de doar 7% la români). Majoritatea absolută a cetăţenilor europeni sprijină priorităţile şi politicile UE, cu excepţia extinderii Uniunii în următorii ani, şi se simt ataşaţi de Europa şi de Uniunea Europeană.
***
Sondajul „Eurobarometru standard din primăvara anului 2017” (EB 87) a fost realizat prin intermediul unor interviuri faţă în faţă desfăşurate în perioada 20–30 mai 2017. În total, au fost intervievate 33 180 de persoane din toate statele membre ale UE şi din ţările candidate.
***
Sondajul Eurobarometru „Viitorul Europei – Opinii din afara UE” a fost realizat prin intermediul unor interviuri telefonice desfăşurate în perioada 20 – 25 februarie 2017. În total, au fost intervievate 11 035 de persoane din 11 ţări din afara UE.
