Planul de înzestrare a armatei pentru 2017-2026 a fost retras de iniţiator de pe ordinea de zi a CSAT, a declarat, ieri, preşedintele Klaus Iohannis, precizând că în elaborarea acestuia a fost “neglijat” acordul politic de alocare a 2% din PIB pentru Apărarea, pe parcursul a “cel puţin un deceniu”. “Planul de înzestrare a Armatei române a fost retras de pe ordinea de zi a şedinţei. S-a constatat că documentul a neglijat un aspect important: alocarea a 2% din PIB”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului a mai afirmat că decizia a fost a iniţiatorului proiectului, Ministerul Apărării Naţionale, urmând să fie “adaptat dorinţei politice”.
Iohannis a mai spus că accidentul “regretabil” din Argeş arată faptul că este nevoie de dotări şi de punerea în practică a planului de înzestrare. “De ce până acum nu s-au luat aceste avertismente în serios nu face obiectul discuţiei de azi, dar, de la începutul mandatului meu, am luat foarte în serios acest lucru. Am invitat partidele şi am hotărât împreună să alocăm o sumă de 2% din PIB pentru cheltuieli de Apărare. E clar şi a fost din capul locului intenţia noastră să nu cheltuim toţi banii numai pentru dotări de tip armament, ci pentru dotări de tip logistică, pentru dotarea completă a Armatei. Şi acest accident regretabil, care a avut loc în Argeş, arată din nou de ce este nevoie de această dotare şi de ce este nevoie să punem în practică un plan de înzestrare”, a spus Iohannis.
CSAT a aprobat majorarea efectivelor MAI şi MApN pentru misiuni externe în 2018
Consiliul Suprem de Apărare a ţării a aprobat, în şedinţa de ieri, majorarea numărului forţelor MAI şi MApN care va participa la misiuni externe în anul 2018. “A fost majorat numărul forţelor care pot fi puse la dispoziţie. Avem, aşadar, un număr maximal – o să revin imediat cu o explicaţie – de 1793 de persoane, militari şi civili, care pot participa la misiuni externe din partea MApN, şi un număr de 971 de persoane, atât militari, cât şi civili, care pot participa din partea MAI la misiuni externe. Acestea sunt maximele. În realitate, acum nu sunt atâtea persoane angajate, şi probabil nu vor fi nici în 2018, dar cu toţii am văzut că situaţiile se pot schimba de la o zi la alta, şi vrem să fim asiguraţi că dispunem de o marjă confortabilă pentru a aloca, atunci când considerăm că este cazul, un număr suplimentar de oameni pentru aceste misiuni”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
CSAT a avizat şi Cartea Albă a Apărării 2017, un document considerat de preşedinte “foarte bun şi oportun”. Tot în cadrul şedinţei CSAT a fost discutat şi un raport întocmit de Ministerul Afacerilor Interne privind fenomenul migraţiei ilegale. Şeful statului a afirmat că nu există indicii conform cărora presiunea migraţionistă se va diminua şi că semnalele care vin mai ales din Africa “trebuie să ne menţină în alertă”, adăugând că nu sunt semnale pozitive nici în ceea ce priveşte războiul din Siria.
“Avem date şi de la Uniunea Europeană, şi de la serviciile cu care colaborăm, servicii de intelligence – nu există nici un indiciu că această presiune migraţionistă se va diminua. Avem în continuare, în special din Africa, semnale care trebuie să ne menţină în alertă. Nu avem, din păcate, semnale pozitive în ce priveşte războiul din Siria. Aşadar, ceea ce trebuie să facă MAI este să fie bine pregătit şi pentru cei care vor încerca ilegal să pătrundă pe teritoriul ţării noastre, dar şi pentru cei care vor fi relocaţi în baza deciziei care s-a luat la nivel european”, a mai spus Iohannis.
CSAT a analizat şi raportul de activitate al SRI pe anul 2016. Tot în cadrul discuţiei privind lupta împotriva terorismului, s-a discutat şi despre îmbunătăţirea regulamentului centrului de coordonare operativă antiteroristă, despre care preşedintele a spus că este un document pe care “l-am găsit necesar şi potrivit, pentru a fi pregătiţi în această zonă”.
