MADR doreşte să reglementeze mai bine comerţul cu pepeni printr-o măsură pe cât de simplă, pe atât de inutilă. Nici mai mult, nici mai puţin, cei care vând pepeni vor trebui să aibă la loc vizibil o coală de hârtie de format A4, plastifiată transparent, în care să precizeze denumirea produsului, localitatea de origine, data obţinerii produsului, preţul de vânzare. Or, cum în pieţele craiovene nu prea găseşte picior de producător, ci doar intermediari, ne întrebăm cui va folosi încărcarea cu noi sarcini de serviciu, pe care colectivul, şi aşa insuficient al Direcţiei pentru Agricultură Dolj, va trebui să le îndeplinească. Desigur, superiorii lor de la Bucureşti vor primi, săptămânal, raportările verificărilor de pe teren. Mai e loc de birocraţie inutilă? Cu certitudine, răspunsul este doar afirmativ.
Ultima propunere pe site-ul MADR, este un Ordin al ministrului de resort, care arată că în baza prevederilor art. 14, alin. (3) Legea nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 9 alin. (5) din H.G. nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din H.G. nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare, Petre Daea pregăteşte unele măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.
Cu hârtia la vedere
Concret, comercianţii de pepeni – verzi sau galbeni – vor trebui să dovedească, printr-o simplă hârtie, de unde au marfa, data recoltării, denumirea produsului şi preţul de vânzare.
Printr-o coală A4, protejată de ploi prin plastifiere, MADR vrea să ne asigură că trasabilitatea produsului pepene este de acum înainte bine cunoscută de cumpărători. Se vând ele facturi fiscale şi chitanţiere false la drumul liber, mai ceva ca ţigaretele de contrabandă prin pieţele Craiovei, şi nu se ocoleşte ea, legislaţia, printr-o banală coală de hârtie!?
Forma propusă de MADR pentru aprobare sună bombastic, încă de la articolul 1: „În sensul prevederilor art. 14, alin. (3) din Legea nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, se aprobă modelul etichetei pentru produsul pepeni, comercializat de producătorii agricoli, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin”. Ba chiar, în vederea asigurării trasabilităţii produsului pepene, structurile cu atribuţii în inspecţii tehnice din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene verifică atestatul de producător, carnetul de comercializare, precum şi documentul de identitate al producătorului agricol.
Nicio sancţiune prevăzută
Să dispară dintr-o dată samsarii din pieţele Craiovei, pentru simplul motiv că nu pot dovedi cu atestatul de producător, că pepenii scoşi de ei la vânzare nu le aparţin? Greu de crezut. Cine îi va verifica? Cei patru-cinci angajaţi ai Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Dolj cu atribuţii de inspecţii tehnice. De-a dreptul ilariant. Adică nu doar că trebuie să viziteze sutele de revânzători din pieţe, dar trebuie să finalizeze şi acţiunile de control prin sesizarea actelor de comerţ ilegal. Totodată, aceşti angajaţi ai D.A.J. Dolj vor trebui să-i informezi pe toţi producătorii de pepeni cu privire la obligaţia afişării etichetei la locul de comercializare.
Birocraţie din belşug
Şi, ca să-şi justifice orele petrecute la serviciu, prin Ordinul precizat mai sus, nu doar angajaţii din teritoriu vor avea câte ceva de raportat, ci şi superiorii lor de la Direcţia Generală Control, Antifraudă şi Inspecţii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Pentru că, săptămânal, D.A.J.-urile le vor transmite acestora informări cu privire la verificările efectuate pe teren.
În tot textul acestui Ordin al ministrului MADR nu am dat peste un articol sau alineat care să explice ce păţesc concret cei ce nu etichetează pepenii. Dacă nu aduc consumatorului final garanţiile minime că produsul este autohton. Probabil nici nu era cazul. Oricum, nu se doreşte o reglementare concretă a pieţelor. Continuăm într-un mediu plin de necunoscute la acest capitol, unde marii importatori îşi fac jocurile, reţelele finale de revânzători îşi fac profit, producătorii interni deloc sfătuiţi să se organizeze în forme asociative sunt la mâna intermediarilor. De ce nu se implică niciun factor de decizie locală sau naţională pentru a pune cap la cap avantajele producătorilor autohtoni de a-şi vinde direct marfa către hipermarketuri sau en-gross-işti? Ar fi mai multe de spus, dar cum pe prea puţini responsabili îi mai interesează producţia agricolă internă, nici măcar să aibă curiozitatea de a avea la zi situaţia recoltărilor, a lucrărilor agricole şi a nivelului balanţei cerealiere a Doljului, reglementări de factura Ordinului sus-menţionat vin să confirme de va mai curge apă de Dunăre până să ne revenim.
***
Eticheta pentru produsul pepeni, comercializat de producătorii agricoli va conţine informaţii cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obţinerii produsului şi preţul de vânzare. Producătorul agricol are obligaţia afişării etichetei într-un loc vizibil cumpărătorilor, fără a se deteriora. Eticheta are următoarele caracteristici: să fie confecţionată din hârtie A4, plastifiată transparent; să fie imprimată Landscape, faţă-verso, color, cu denumirea produsului, localitatea de origine, data obţinerii produsului, preţul de vânzare.
