Cu peste 20 de lei kilogramul / Tomatele de la Teasc şi Poiana Mare pornesc spre clienţi

0
138

Până ieri, peste o sută de cultivatori doljeni ai roşiilor au declarat că au producţiile în faza de rodire, iar circa 60 dintre aceştia vor ieşi la vânzare cu primele roşii. Din comuna Teasc, tot ieri, un alt fermier obişnuit cu munca pământului a înştiinţat Direcţia pentru Agricultură Dolj că este gata pentru vizita de control a inspectorilor agricoli. Producţiile din solarii se anunţă a fi mulţumitoare, iar preţul de desfacere urcă la 20 lei kilogramul. Fermierii din Poiana Mare au plecat, deja, cu roşiile spre Caransebeş, unde contravaloarea depăşeşte 25 lei/kg.

rosii 2Printre atâtea informaţii despre distrugerea economiei naţionale, iată că mai apar referiri concrete la rezultatele unor programe guvernamentale cu final pozitiv în sectorul agricol. Suprafaţa de tomate cultivate în spaţii protejate – sere şi solarii – a fost la nivelul anului 2015, pe tot cuprinsul ţării, de 1.811,6 ha realizându-se o producţie de circa 101,9 mii tone. La nivelul României, consumul de legume mediu anual pe locuitor se situează în jurul valorii de 182,9 kg, din care tomate 38,1 kg, ceea ce reprezintă 20,83% din consumul total de legume. De aceea, actualul Guvern, prin HG nr. 39/2017 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate”, a stabilit o schemă transparentă de ajutor de minimis, prin care cei ce vor să cultive tomate pot primi fonduri substanţiale.

Peste 100 de fermieri din Dolj ies cu roşiile pe piaţă

rosii 1La sediul Direcţiei pentru Agricultură Dolj, mai exact în birourile fostei Camere Agricole judeţene desfiinţată şi cu personal şi atribuţii preluate de D.A. Dolj, ieri, cel de-al 113 cultivator de tomate, Marcel Grigore, cu solarii în comuna Teasc, îşi declara disponibilitatea de a intra cu producţia în faza de rodire.

 „Am un solar de 15 ari, cu peste 15.000 de fire. Înainte se obţineau cam 2-3 kg de roşii la un singur fir; dar acum, când avem soiuri mai bune, urcăm şi la 4-5 kg pentru fiecare fir. Nu este deloc uşor. E vorba doar de muncă. Multă muncă. Trebuie asigurat un sistem de irigare cu picătura. Am investit destui bani şi tot nu am fost precaut. Nu am lăsat o marjă de dilatare pentru tubulatură şi, în timp, după fenomenele naturale de foarte cald şi rece, s-a produs o desprindere a legăturilor în sistemul de irigare. Aşa se face că, la un moment dat, plecat fiind, aici, în Craiova, să fiu sunat de familie că, pe o anumită porţiune, bălteşte apa. Frigul de după mijlocul lunii trecute ne-a făcut să tremurăm de teamă. Am dat foc la cauciucuri auto, pe care nu le mai aruncăm, ca altădată. Din fumul ridicat atunci, aerul cald a făcut ca să evităm formarea umidităţii şi distrugerea culturii din solar” ne-a precizat Marcel Grigore, din comuna Teasc.

Fermierul ne mai destăinuie că lucrează cu toată familia la solariile deţinute. Câştigul nu este aşa mare, cel puţin asta crede acum, pentru că şi investiţiile făcute au avut costuri ridicate. Pentru a se ţine de activitatea gata începută, acesta are în vedere şi achiziţionarea unei centrale de aer cald. „Va costa cam 4.000 de euro. Sunt ceva bani, dar odată cumpărată o ai pentru tot timpul. Va fi greu să asigurăm partea cu combustibilii, pentru că va consuma multe lemne, cărbune”, a mai menţionat Marcel Grigore. Omul a luat, deja, pulsul pieţelor din ţară, mai cu seamă că ştie toate marile centre de profil şi speră că va obţine cel puţin 20 lei/kg de roşii vândute în Timişoara, Bucureşti sau Caransebeş.

Măsurile de sprijin, bune, dar cam târziu!

rosiiPentru obţinerea sprijinului, solicitanţii înregistraţi în Registrul unic pentru accesarea Programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate şi verificaţi au obligaţia să depună la Direcţia pentru Agricultură a judeţului Dolj documente justificative care să ateste comercializarea producţiei de tomate obţinute din spaţiile protejate. Documentele justificative sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de tomate comercializate.

 „Dacă producătorul a terminat de vândut tomatele, trebuie să vină la noi cu documentele justificative cerute de legislaţie şi noi vom livra banii imediat, începând cu luna mai. Pentru ciclul al doilea de producţie, facturile fiscale sau filele din carnetul de comercializare trebuie aduse până la 27 decembrie, cel mai târziu”, ne-a precizat Cristinel Călugăru, din cadrul D.A. Dolj.

  La rândul său, cultivatorul de tomate din Teasc se declară mulţumit de programul de sprijin, derulat acum de Guvern, dar se întreabă retoric, de ce nu s-au luat astfel de iniţiative imediat după evenimentele din 1989, când agricultura României a fost supusă unui supliciu greu de înţeles pentru oamenii de bună-credinţă, dar mai ales pentru locuitorii din mediul rural.

Producţia minimă să fie de 2 kg tomate/mp şi 2 tone vândute!

rosii 3La 31 mai 2017, după ce fermierii fac dovada că au vândut tomatele în primul interval de comercializare, Direcţia pentru Agricultură Dolj va face adresă la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Direcţia generală buget-finanţe şi fonduri europene din cadrul M.A.D.R. transmite Ministerului Finanţelor Publice situaţia centralizatoare, în vederea deschiderii creditelor bugetare şi virării banilor.

  Fermierii trebui să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator cu dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care să se găsească inscripţia «Program susţinere tomate, 2017, beneficiar numărul…, Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Dolj»; să obţină o producţie de minimum 2 kg tomate/mp şi să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2.000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafaţa prevăzută; să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în spaţiile protejate în anul 2017.

Printre bune, MADR vine şi cu inepţii

  Prin Ordinul nr. 120/26.04.2017 semnat de ministrul MADR, Petre Daea, pentru aprobarea unor măsuri ce se impun a fi luate la nivelul direcţiilor pentru agricultură judeţene, se cere la art. 1 nici mai mult, nici mai puţin decât ca directorii direcţiilor pentru agricultură să ofere „asistenţă la asigurarea deplasării beneficiarilor de la domiciliul acestora la centrul local sau judeţean APIA la care este arondat”! Cu alte cuvinte, directorul executiv al D.A. Dolj trebuie să pună în aplicare acest Ordin şi să trimită zecile de subordonaţi la domiciliile fermierilor care nu s-au îngrijit de depunerea cererii unice de plată până la 15 mai a.c.

  Pe a cui cheltuială, cu ce mijloace de transport, cine suplineşte activitatea curentă desfăşurată de aceştia sunt întrebări la care nimeni nu poate da un răspuns la ora actuală. O obligaţie, în cele din urmă, personală, ce cade în sarcina fermierilor, iată că se metamorfozează într-una a funcţionarilor direcţiei agricole, de parcă aceştia din urmă ar avea un interes legitim şi legal în „a asista la asigurarea deplasării beneficiarilor de la domiciliul acestora la centrul local APIA”!