Judecătorii CCR au respins ieri în unanimitate sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind alegerile locale, a anunţat preşedintele CCR, Augustin Zegrean.
”S-a respins articolul 50 ca neîntemeiat pentru că nu s-a adus niciun argument care să justifice schimbarea practicii CCR în domeniu. Este o practica vastă în această privinţă. Dintotdeauna, Curtea a spus că este rolul Parlamentului să stabilească legea electorală, modalităţile, semnături, fără semnături. De altfel, şi Comisia de la Veneţia spune că nu este nicio problemă, nu se încalcă dreptul de a alege sau de a fi ales prin faptul că se condiţionează de existenţa unor semnături”, a explicat Zegrean. El a explicat că a fost respinsă şi sesizarea privind articolul 101 pentru că acest articol nu are legătură cu cauza depusă judecăţii. ”În acest dosar se judecă posibilitatea autorului excepţiei de a candida sau nu în funcţie de semnăturile pe care trebuia să le depună. Deci, nu se judecă legea electorală în ansamblul său”, a subliniat preşedintele CCR.
Întrebat dacă alegerile din 5 iunie se vor organiza într-un singur tur, Zegrean a afirmat că din punctul de vedere al CCR acestea rămân într-un singur tur. ”Curtea Constituţională tocmai s-a pronunţat astăzi, nu cred că mâine vom schimba. Mai avem încă 30 de dosare venite până astăzi cam cu acelaşi obiect, dar sigur nu vom schimba practica de azi până mâine”, a accentuat el.
Procurorul desemnat a afirmat că autorul excepţiei doreşte modificarea soluţiei legislative cuprinsă în acest articol, ceea ce excede controlul CCR. ”Cu privire la dispoziţiile articolului 101, alineatele 2 şi 3 din lege, noi consideră că acestea nu au legătură cu cauza având în vedere obiectul dosarului în care a fost invocată execepţia cu privire la acest articol. De asemenea, autorul excepţie motivează extinderea controlului prin legătura (…) pe care ar avea-o cu cele prevăzute de articolul 50, alineatul 2, în sensul că împreună ar forma un sistem de manipulare a legislaţiei electorale în favoarea partidelor aflate la putere. Domnule preşedinte, în opinia noastră nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de articolul 31, alineatul 2 din legea 47/1992, în schimb dacă veţi trece peste aceste susţineri, pe fond excepţia pare ca fiind neîntemeiată şi în acest sens învederăm cele reţinute de CCR prin decizia din 2008 în care se arată că legiuitorul este suveran în determinarea modalităţilor de exercitare a drepturilor electorale, prin stabilirea sistemului electoral cu limitele sale. De fapt, autorul excepţiei doreşte modificarea soluţiei legislative cuprinsă în acest articol, ceea ce în opinia noastră excede controlul CCR”, a declarat procurorul desemnat, în şedinţa CCR.
Procurorul desemnat a mai afirmat că legiuitorul ordinar este sigurul suveran în a stabili sistemul electoral şi limitele sale. ”Astfel că adăugarea prin legea a unor condiţii suplimentare pentru ca o persoană să poată ocupa o funcţie publică electivă este dată de importanţa acestei funcţii, de ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente, ca o garanţie a reprezentativităţii. În acelaşi sens Curte Europeană a Drepturilor Omului a arătat că dreptul la alegeri libere (…) prevede că acest drept nu este un drept absolut şi lasă statelor membre o marjă largă de apreciere de stabilire a sistemului electoral, însă, cu condiţia de a nu limita într-atât drepturile în discuţie încât să le golească de conţinut. Impunerea prin lege a unui minim de reprezentativitate de 1% din totalul alegătorilor înscrişi pe listele electorale, condiţie cerută atât candidatului susţinut de o formaţiune politică, cât şi candidatului independent este de acord şi cu sarcinile trasate de Comisia de la Veneţia (…) şi în opinia noastră nu este de natură să afecteze dreptul de a fi ales”, a mai susţinut procurorul.
