Ieri, începând cu ora 10.00, în Sala Albastră a Universităţii din Craiova, zeci de studenţi au putut asculta şi vedea detalii interesante despre o competiţie ştiinţifică ajunsă la cea de-a III-a ediţie, la nivel naţional. Vlad Olteanu, specialist al Agenţiei Spaţiale Române, a prezentat într-o manieră accesibilă tuturor celor prezenţi şansele reale pe care le au cei ce nu ezită să-şi înscrie ideile inovatoare în acest concurs. Valoarea premiilor va fi de 2.000 de euro pentru ocupantul locului I şi 500 euro pentru locul secund, iar cele de la nivel european, mai ridicate cu mult.
Aflată la cea de-a III-a ediţie la nivel naţional, European Satellite Navigation Competition 2017 România Challenge vine să scoată la suprafaţă multe dintre ideile cu impact în domeniul tehnic, pe care tinerii studenţi ai Universităţii din Craiova suntem convinşi că le au. Atenţia acestora din urmă a fost captată prin prezentarea destul de relaxantă şi cu accente pragmatice de responsabilul de proiect, Vlad Olteanu, din partea Agenţiei Spaţiale Române.
Informaţii interesante pentru toţi cei prezenţi
De la debutul manifestării, Vlad Olteanu a precizat că, personal, se ocupă de domeniul navigaţiei prin satelit şi, ca atare, i-a fost destul de uşor să prezinte istoria folosirii navigaţiei prin satelit. „Este o competiţie de idei, pe care o organizăm regional, noi, România, şi am ajuns la cea de-a III-a ediţie. Competiţia se numeşte European Satellite Navigation. Despre navigaţia prin satelit – GNSS – sunt convins că ştiţi destul de multe, pentru că aveţi idee ce este GPS-ul. Numai că a spune că vorbim strict doar de GPS nu este suficient, din două motive: GPS este un proiect al SUA, nu al Europei. Pe de altă parte, nu este singurul sistem de poziţionare globală. Ruşii au GLONASS, europenii au GALILEO, chinezii BEIDOU. La origine, toate acestea sunt sisteme militare, ulterior au început să fie folosite în zona civilă. Noi, acum, nu căutăm aplicaţii militare, căutăm doar civile”, a precizat Vlad Olteanu, responsabil în România al competiţiei European Satellite Navigation.
Despre propriul sistem european, GALILEO, expertul Agenţiei Spaţiale Române afirmă că, în prezent, 18 sateliţi lucrează pentru acest sistem de radionavigaţie, dar că nu are, încă, o acoperire globală.
Cine împarte piaţa globală a GNSS
Segmentele-cheie ale pieţei GNSS au fost evidenţiate prin intermediul GNSS Market Report 2015, un studiu detaliat care a stabilit că 53,2% din piaţă este ocupat de LBS (Location-Based Services), adică servicii de localizare; 38% pe segmentul rutier; 4,5% pe cel al măsurătorilor terestre; 1,9% se adresează agriculturii; 1,1% sectorului naval; 0,2% celui feroviar şi 0,1% segmentului de sincronizare.
Peste 3,5 miliarde de echipamente, la nivel mondial, în anul 2014, au acces la sistemele de navigaţie prin satelit, din care aproximativ 3 miliarde o reprezintă piaţa smartphone. Rata anuală de creştere pentru UE şi SUA este, până în 2023, de 8 %. Specialistul a mai arătat că circa 25% din piaţa de profil este ocupată de companii din UE 28.
Agricultura de mare precizie poate beneficia de avantajele aduse de inovaţiile din programul GALILEO: utilaje comandate din satelit, plantarea seminţelor cu o precizie de +/- 2 cm, etc. Sincronizarea este un alt avantaj exploatat eficient prin tehnologia GALILEO. Aici se poate asigura o precizie de câteva nonosecunde între activităţi simultane de pe diverse spaţii ale globului. Transportatorii pot să-şi supravegheze mai bine flota prin serviciul de monitorizare flotă. De amintit, a mai afirmat expertul, că din 2018 toate autovehiculele nou fabricate vor trebui să aibă conexiune la satelit şi activare directă la serviciul de urgenţă 112, în caz de accident. De departe, cel mai important domeniu al GNSS pare să fie cel de sincronizare. Are aplicabilitate directă în activităţi precum distribuţia de energie electrică, comunicaţii, operaţiuni financiare, acestea din urmă au şi căpătat o aşa numită „ştampilă de timp”.
Mai multe dispozitive conectate decât oameni!
În prezent, potrivit datelor comunicate, ieri, de Vlad Olteanu, „avem mai multe dispozitive conectate la internet decât oameni”! Competiţia această este susţinută de UE şi sunt căutate idei, nu neapărat rachete, sateliţi, ci zona de servicii şi aplicaţii. Premiile totale însumează 1 milion de euro. Premiul cel mare este de 20.000 de euro plus posibilitatea de incubare a ideii timp 6/12 luni. Mai există alte 6 premii speciale. „Căutăm idei inovative, ce pot fi implementate imediat şi transformate în strat-up-uri profitabile. ESA oferă 10.000 de euro ca premiu şi incubarea ideii în unul dintre centrele de incubare ESA BIC. Agenţia Spaţială Germană, prin Robust Means Trust, oferă un voucher în valoare de 50.000 de euro, incluzând acces la experţii şi spaţii de lucru. Ministerul Transporturilor din Germania oferă 5.000 de euro. Pentru voi, studenţii, există şi programul University Challenge, cu premii ce constau în 12 luni de incubare virtuală, sprijin tehnic şi consultaţii în afaceri în valoare de 5.000 de euro. Cel mai interesant premiu este cel de 40.000 de euro oferit de GSA al UE”, a mai punctat Vlad Olteanu.
Studenţii prezenţi la manifestare au fost sfătuiţi să aplice pentru una dintre cele 17 regiuni şi pentru unul dintre cele 3 premii puse în joc. Se poate aplica doar pentru o regiune şi pentru un singur premiu. Agenţia Spaţială Română este organizator regional al competiţiei şi va oferi, în acest an, premii în valoare de 2.000 de euro pentru cel clasat pe primul loc, şi 500 de euro pentru locul II. Se va oferi primului clasat şi un stagiu de pregătire, timp de o lună, la Siemens Convergence Creators din Braşov.
Ultima zi de depunere, 30 iunie a.c.
Procedura de stabilire a câştigătorului a fost precizată în amănunt celor prezenţi. De reţinut că doar până la data de 30 iunie a.c. se pot depune ideile inovatoare. Urmează o evaluare. Competiţia se va desfăşura exclusiv în limba engleză şi se pot introduce mai multe idei, dar nu aceeaşi idee în mai multe regiuni!
„Obiectivul nostru este vă transformăm în antreprenori”, le-a transmis expertul Agenţiei Spaţiale Române. Criteriile de evaluare se bazează pe nivelul de implicare a GNSS în ideea propusă; avantajele aduse utilizatorului; fezabilitatea tehnologică; potenţialul de piaţă şi aspectele legale.
Aplicaţii câştigătoare în trecut
De la dezbatere nu au lipsit nici prezentările ideilor ce au ieşit câştigătoare de-a lungul anilor. O aplicaţie privind locurile de parcare privată a fost, deja, implementată în Germania. În 2016, o curea cu navigaţie, ce se roteşte în cazul bicicliştilor când trebuie să vireze conform traseului prestabilit. În 2014, în Spania, a ieşit câştigătoare o platformă „LostAndFound”, prin care se vrea formarea unei reţele de utilizatori care să găsească obiecte pierdute. În 2012, platforma „The Travel Time” a câştigat, fiind un algoritm de căutare pe o anumită rază. A fost inventată de iGEOLISE, care a şi vândut foarte bine ideea. Echipa iniţială avea trei membri şi a aplicat de trei ori până a ieşit câştigătoare. În 2015, a câştigat POSEIDRON – o dronă maritimă. În 2015, în Asia, a câştigat GEOKEY, un lacăt care nu se deschide pe traseul autovehiculului, decât atunci când ajunge la destinaţie. ESA WINNER 2016 a dat câştigător proiectul BLUBEL, un claxon pe bicicletă ce are luminiţe de diverse culori asigurând navigarea conform GNSS.
