E o adevărată forfotă în lumea rurală a Doljului, care trăieşte exclusiv din ceea ce produce pământul. Şi nu numai ea. Chiar e primăvară, se simte la tot pasul, sunt zile când soarele se arată dezinhibat, cum se anunţă pentru astăzi, până şi berzele revenite, la vechile lor aşezăminte, temerar agăţate pe stâlpii de iluminat, dau vestea instalării unui alt anotimp, dar în fine, nu de o descriere prozaică suntem tentaţi, ci de altceva: se vorbeşte prea puţin de anul agricol, aşa cum este el anticipat. Paradoxal, ministrul de resort Achim Irimescu, se hazardează într-o polemică destul de riscantă “pe perioada mandatului lui Traian Băsescu s-ar fi scos din ţară 35 miliarde de euro cu camionul“, premierul intervine, în discuţie, şi îl cauţionează, opinând că “sunt declaraţii personale pe care o să şi le asume“, dar toate ingredientele acestea ale unui scandal în toată regula, nu au legătură cu ceea ce ar trebui: anul agricol. De altfel, fostul preşedinte Traian Băsescu l-a şi “dezmierdat” cu câteva epitete pe titularul portofoliului de la agricultură. Care în aceste zile conduce o delegaţie a MADR în Iordania, unde are loc conferinţa regional cu tema “Implementarea standardelor OIE”, menitã a facilita exportul de animale vii pe noi pieţe din Orientul mijlociu şi Africa de nord. Interesant ar fi, totuşi, de ştiut dacă se anunţă un an agricol rezonabil sau calic? Dacă există conturată vreo strategie pentru accesul producătorilor agricoli la sistemele de irigaţie existente sau eterna poveste? E promiţătoare starea de vegetaţie a grâului, rapiţei şi a celorlalte culturi agricole de toamnă sau Dumnezeu cu mila? Sigur, ne-ar mai interesa şi faptul dacă sunt ajustate politicile agricole ale guvernului actual la nevoile producătorilor agricoli? Şi multe alte întrebări, şi-ar avea rostul lor, mai ales când avem un premier, Dacian Cioloş, care a deţinut mandatul de comisar european pentru agricultură, şi este bănuit de o expertiză de netăgăduit în materie. Orice opinie a sa legată de starea de lucruri de la noi, dintr-un domeniu vital de activitate, i-ar fi avantajoasă, arătându-l dispus la o nouă ordine, speranţa adică. Şi dacă toate acestea pot părea chestiuni discutabile, fără mare relevanţă, iată însă o ştire nesemnalată suficient în spaţiul public de la noi. Dominată de partidul conservator “Dreptate şi Justiţie” (PiS) Camera inferioară a Parlamentului polonez a aprobat la 31 martie a.c. o lege extrem de restrictivă privind vânzarea terenurilor agricole în Polonia. Adoptată cu 233 voturi “pentru” şi 18 “abţineri”, legea suspendă orice vânzare de terenuri pentru cinci ani, cu excepţia parcelelor mai mici de 2 ha destinate construcţiei de case de locuit, centre de afaceri sau depozite. În virtutea noului text de lege, un organism de stat, Agenţia imobiliară agricolă, va dispune de dreptul de preemţiune în toate tranzacţiile imobiliare agricole. E drept că la 1 mai a.c., Polonia iese din perioada tranzitorie de 12 ani, de la admiterea sa în UE, în care se putea cumpăra teren agricol şi forestier de cetăţenii altor state, cu respectarea câtorva reguli restrictive. În problematica agrară a Doljului, ca să revenim acasă, puţine sunt lucrurile de noutate certă, şi faptul că se discută foarte puţin despre un domeniu de care depinde securitatea alimentară, nu este tocmai în regulă. Am putea crede că „vorbindu-se puţin, se face ceea ce trebuie” şi bine ar fi să fie aşa. Deşi turbulenţele economice pe care le înregistrează sectoarele laptelui, cărnii de porc, procedurile pentru accesarea fondurilor europene, consultanţa agricolă, dar şi alte deziderate, rămân încă în ceaţă.
