Guvernul elaborează un pachet de legi care să creeze cadrul legal în ceea ce priveşte consolidarea clădirilor cu risc seismic pentru că în prezent nu se poate depăşi împotrivirea unei singure persoane dintr-un bloc, a declarat vicepremierul Vasile Dîncu. El a fost întrebat de jurnalişti, în contextul comemorării a 29 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, ce intenţionează să facă pentru consolidarea clădirilor cu bulină roşie şi dacă Guvernul a alocat suficiente fonduri având în vedere necesitatea rezolvării problemei cu maximă urgenţă.
Vicepremierul a răspuns că în exerciţiul financiar de anul trecut nu s-a cheltuit decât a cincea parte din suma alocată pentru reabilitări seismice, deşi era “la fel de urgent”, dar a subliniat faptul că problema nu consta în lipsa banilor, ci e legată de chestiunea proprietăţii, de probleme legislative şi de consimţământul celor care locuiesc sau muncesc în blocurile cu risc seismic.
Dîncu a anunţat că Guvernul lucrează la un pachet de acte normative care va fi gata în perioada următoare pentru că altfel nu se pot “depăşi legea şi Constituţia în acest moment”, el exprimând totodată speranţa că juriştii vor găsi soluţii pentru a modifica legea astfel încât intervenţiile de urgenţă de utilitate publică să fie posibile. “În decembrie, am construit şi avem un grup interministerial care lucrează pentru a face o iniţiativă legislativă care să permită mult mai uşor găsirea unor soluţii pentru a depăşi împotrivirea unei singure persoane dintr-un bloc pentru a se face reabilitarea seismică. Din păcate, în cultura noastră românească şi în culturile latine dreptul napoleonian face ca dreptul individual să fie mai puternic decât drepturile colective. În ţările anglo-saxone, în foarte multe din ţările dezvoltate ale lumii, dreptul colectiv este mai puternic decât dreptul individual. La noi se întâmplă invers şi trebuie să depăşim până la urmă această cultură care este consfinţită în Constituţie. Poate că în viitoarea Constituţie vom reuşi să echilibrăm aceste lucruri, deocamdată este complicată orice procedură prin care poţi să depăşeşti voinţa cuiva pentru un scop de utilitate publică”, a explicat el.
Vicepremierul a mai spus că ia în calcul toate posibilităţile şi a făcut referire atât la relocarea celor care stau în respectivele imobile, cât şi la consolidarea clădirilor fără ca locatarii să fie evacuaţi. “Am încercat să găsim soluţii împreună cu Primăria Capitalei, cu Ministerul Apărării Naţionale care are unele locuri care nu mai sunt folosite în acest moment pentru armată, căutăm soluţii noi şi în zona ANL-ului, dar căutăm de asemenea posibilitatea de a lucra la consolidarea seismică cu populaţia în interior. Am avut o întâlnire cu ambasadorul Japoniei, foarte interesat în această problemă. Japonia are o experienţă foarte bună în ceea ce priveşte construcţiile care să reziste la risc seismic chiar de grade foarte înalte şi sper în colaborarea şi găsirea soluţiilor cu specialişti japonezi şi din alte ţări pentru a putea folosi şi această metodă a consolidării cu populaţia în interior”, a detaliat Dîncu.
Referitor la finanţare, vicepremierul a precizat că la sumele deja alocate în buget se mai pot adăuga bani din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, precum şi din alocări europene. “Să putem deschide şantierele, asta este singura problemă. În niciun caz nu este o problemă de finanţare. Sper să găsim soluţia juridică fără să încălcăm Constituţia”, a conchis Dîncu.
Cu 39 de ani în urmă, România era zguduită de un cutremur puternic, soldat cu mii de morţi şi răniţi, iar distrugerile au fost uriaşe. În 4 martie 1977, mişcarea de pământ din Vrancea, cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter, a dus la prăbuşirea sau avarierea, în întreaga ţară, a peste 30.000 de locuinţe. De asemenea, au fost afectate peste 700 de întreprinderi.
Cel mai greu lovit a fost oraşul Bucureşti. Aici s-au înregistrat 1.424 de morţi, din totalul de 1.578 înregistraţi în ţară. Alţi peste 7.500 de bucureşteni au fost răniţi. Pierderile materiale provocate de seism au fost de peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde în Capitală. Printre cei decedaţi în cutremurul din 1977 s-au aflat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe), Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).
Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată. Are o suprafaţă epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri. Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 şi 200 de kilometri, fiind înregistrate şi cutremure la adâncimi mai mari şi respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvenţa de apariţie a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului şi, cu extrapolare pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 pe scara Richter pe secol.
Ultimele cutremure semnificative au avut loc în anii 1940 (magnitudine de 7,7 pe scara Richter, în domeniul de adâncime 150-180 de kilometri), 1977 (magnitudine de 7,5 pe scara Richter, la adâncime de 90-110 de kilometri), 1986 (magnitudine de 7,2 pe scara Richter, la 130-150 de kilometri adâncime) şi 1990 (magnitudine de 6,9 pe scara Richter, la adâncime de 70-90 de kilometri).
