Guvernul Ponta III (format din reprezentanţi ai PSD, PC, UNPR şi UDMR) a primit, ieri, votul Parlamentului, fiind întrunite 346 opţiuni „pentru”, în timp ce 192 de aleşi s-au exprimat „împotrivă”, în condiţiile în care pentru validare erau suficiente 288 de voturi. Şedinţa comună de ieri a Camerei Deputaţilor şi Senatului a avut loc în ciuda declaraţiilor preşedintelui Traian Băsescu, care i-a solicitat premierului Victor Ponta să vină în faţa Parlamentului şi să-şi asume răspunderea pentru un nou program de guvernare şi un nou Cabinet. După anunţarea rezultatului, premierul Victor Ponta a afirmat că speră ca noul Guvern să înceapă să funcţioneze chiar de astăzi, precizând că îl va contacta în acest sens pe preşedintele Băsescu şi că este dispus ca în şedinţa de astăzi a Guvernului să adopte măsuri pentru a evita orice confuzii legate de programul de guvernare. El a subliniat că este dispus inclusiv să îşi angajeze răspunderea pentru programul de guvernare, dar că pentru acest lucru este necesar ca Executivul să fie validat. PNL şi PDL au votat împotriva Cabinetului Ponta III, iar democrat-liberalii au anunţat că vor contesta la CCR votul de ieri.
Aflaţi pentru prima dată faţă în faţă de la ruperea USL, liderii PNL, Crin Antonescu, şi PSD, Victor Ponta, nu au ratat prilejul de a-şi trimite reciproc „săgeţi otrăvite”. Iar unele au fost atât de otrăvite, încât au dus şi la demisie: a lui Crin Antonescu din funcţia de preşedinte al Senatului. „Dragi colegi, eu demisionez din funcţia de preşedinte al Senatului”, a anunţat acesta în plen. Anterior acestui mesaj, preşedintele PNL a spus în plen că are o propunere pentru premierul Victor Ponta: „Domnule premier Victor Ponta, dumneavoastră vedeţi în prezenţa mea în fruntea Senatului semnul că USL mai există. Vă spun eu, USL nu mai există. Aveţi curaj, ca să ne convingem amândoi, să demisionăm amândoi din funcţiile pe care le-am obţinut la USL? Suntem aici, în plenul Parlamentului, e toată lumea, aveţi consilierii, presa. Eu demisionez frumos din preşedinţia Senatului, pe care mi-a dat-o USL, dumneavoastră din funcţia de premier, pe care v-a dat-o USL”, l-a provocat Antonescu pe Ponta. Care se exprimase anterior că USL încă există sub diverse forme, dându-i ca exemple pe preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor. „Vreau să fie foarte clar: Uniunea Social-Liberală încă există sub diverse forme: cea mai vizibilă astăzi este aceea a celor doi preşedinţi, domnul preşedinte Antonescu şi domnul preşedinte Zgonea, care sunt aleşi de către majoritatea USL şi nu poţi să spui că nu mai există USL, dar să stai în poziţia USL-ului”, a spus Ponta.
Cine va fi preşedintele Senatului?
Odată vacantat al doilea cel mai important post în stat, liderul PSD, premierul Victor Ponta, a anunţat că va susţine pentru ocuparea lui un senator care a candidat la alegerile parlamentare pe lista USL, fără a preciza un nume. „Românii au votat pentru cineva din USL şi tot cineva din USL trebuie să conducă Senatul. Luni vom avea propuneri. Voi susţine o propunere, ca preşedinte al PSD, pentru un senator care a candidat pe listele USL. E o singură persoană pe care o exclud: domnul Sârbu (n.r. – Ilie Sârbu, socrul premierului), liderul grupului, mi-a spus foarte clar că nu vrea să candideze la această funcţie”, a spus Ponta. Surse social-democrate au declarat, pentru Mediafax, că PSD ar putea decide să aloce funcţia lui Călin Popescu Tăriceanu, dar decizia este una politică şi va fi luată în cadrul partidului. Alte voci din PSD susţin însă ca funcţia să revină partidului şi un nume vehiculat este cel al lui Ioan Chelaru. De asemenea, este luată în calcul şi varianta privind respectarea acordului iniţial cu PC, în care funcţia de preşedinte al Senatului revenea conservatorilor.
Noul Executiv va pune în practică măsuri susţinute de PNL
Pentru că tot vorbeam de „meciul” PSD-PNL de la şedinţa de ieri, trebuie spus că Victor Ponta a ţinut să le reamintească foştilor colegi de guvernare că proiectul de lege privind amnistia şi graţierea a fost propus de către Crin Antonescu şi fostul deputat Daniel Fenechiu. „Vreau să fie foarte clar că proiectul dezbătut în Camera Deputaţilor, pe 10 decembrie, privind amnistia şi graţierea, a fost propus în USL de către fostul deputat Fenechiu şi actualul preşedinte al Senatului, Crin Antonescu”, a spus Ponta, adăugând că dacă Parlamentul şi Curtea Constituţională au decis că acest proiect este neconstituţional, atunci el „este închis”. Apoi, tot pentru liberali, premierul a precizat că noul Cabinet îşi propune în continuare să nu schimbe cota de impozitare de 16% şi să discute cu FMI, în aprilie, despre neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, toate măsuri propuse de PNL.
Antonescu acuză PSD că foloseşte practicile lui Băsescu
Nici liderul PNL nu a fost mai prejos, declarând că noul Cabinet propus de Victor Ponta se poate numi „Boc 7” sau „Guvernul Ponta – Boc”, menţionând că este format prin traseismul folosit în regimul Traian Băsescu şi aplicat de PSD în prezent. „Constatăm azi că primul ministru şi PSD refuză intrarea pe deplin justificată şi legitimă a lui Klaus Iohannis în Guvernul României, preferând să rupă această mare alianţă, adică făcând în fond ce a făcut Traian Băsescu în 2009, în faţa unei majorităţi parlamentare, şi preferă să facă un Guvern în care, cu tot respectul şi fără nici un reproş pentru UDMR, să avem vicepremieri din Cabinetul Emil Boc, miniştri din Cabinetul Emil Boc, aşa încât, dacă am fi maliţioşi, am putea spune că e vorba de Guvernul Ponta 3 sau Boc 7, sau de un Guvern Ponta – Boc”, a susţinut Crin Antonescu. Care a adăugat că trebuie să recunoască faptul că „PSD şi Victor Ponta fac paşi serioşi înainte” în lupta cu Traian Băsescu, împlinind lucruri pe care nici şeful statului nu le-a reuşit. El a menţionat că traseimul parlamentar redevine cu acest prilej, al ruperii USL, decisiv în a redesena majorităţi „împotriva votului dat de cetăţeni”.
Varianta lui Băsescu: asumarea răspunderii pe un nou program de guvernare
Preşedintele Traian Băsescu declarase ieri, într-un breefing de presă susţinut înaintea şedinţei Parlamentului, că forţarea unui vot în Legislativ pentru noul Guvern fără modificarea programului de guvernare produce riscul atacării la CCR de către 50 de parlamentari – „ceea ce se va întâmpla” – şi al unui conflict constituţional Preşedinţie-Parlament. În schimb, a explicat şeful statului, în cazul asumării răspunderii Guvernului pe programul de guvernare, chiar dacă se depune moţiune de cenzură, acesta a dat asigurări că nu va aştepta votul pe moţiune, ci va numi imediat miniştrii. „Dacă nu procedăm aşa (asumarea răspunderii – n.r.), va fi imposibilă instalarea Guvernului în noaptea aceasta (n.r. – azi-noapte). Va exista atacarea la Curtea Constituţională şi va trebui să aştept până se pronunţă Curtea Constituţională asupra hotărârii. Nu este nici o contradicţie, nu voi aştepta în nici un caz un eventual efect al unei moţiuni de cenzură pe asumarea răspunderii pe program, voi valida miniştrii în noaptea asta. Dar, dacă nu se trece prin asumare programul, sunt obligat să aştept până Curtea Constituţională se pronunţă pe un eventual atac al hotărârii la CC. Cred că drumul de urmat este acesta”, a explicat şeful statului. Ca să fie sigur că a fost înţeles, Băsescu i-a trimis ieri şi o scrisoare premierului Victor Ponta, în care i-a spus aceleaşi lucruri.
Noii miniștri ai Cabinetului Ponta III, toţi avizați favorabil ieri de comisiile de specialitate ale Parlamentului, sunt următorii: Liviu Dragnea (vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale), Gabriel Oprea (vicepremier, ministrul Afacerilor Interne), Daniel Constantin (vicepremier, ministrul Agriculturii), Kelemen Hunor (vicepremier, ministrul Culturii), Robert Cazanciuc (ministrul Justiției), Titus Corlățean (ministrul Afacerilor Externe), Mircea Dușa (ministrul Apărării Naționale), Rovana Plumb (ministrul Muncii și Familiei), Attila Korodi (ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice), Nicolae Bănicioiu (ministrul Sănătății), Gabriela Szabo (ministrul Tineretului și Sportului), Remus Pricopie (ministrul Educației Naționale), Constantin Niță (ministrul Economiei), Eugen Teodorovici (ministrul Fondurilor Europene), Ioana Petrescu (ministrul Finanțelor Publice), Alexandru Răzvan Cotovelea (ministrul pentru Societatea Informațională), Dan Șova (ministrul Transporturilor), Liviu Voinea (ministru delegat pentru Buget), Mihnea Costoiu (ministru delegat pentru Învățământul Superior), Florin Jianu (ministru delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism), Eugen Nicolicea (ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul), Răzvan Nicolescu (ministru delegat pentru Energie), Doina Pană (ministru delegat pentru Ape și Păduri), Aurelia Cristea (ministru delegat pentru Dialog Social), Bogdan Stanoevici (ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni).
