Multe case şi, în mod special, blocuri de cărămidă din Craiova ar cădea dacă mâine s-ar petrece un cutremur similar cu cel din ‘77. Specialiştii în construcţii spun că imobilele au îmbătrânit fără ca autorităţile să intervină în vreun fel pentru a le consolida. În multe cazuri, locatarii şi-au scris cu propriile mâini tragedia, modelându-şi apartamentele şi şubrezind structura de rezistenţă a blocurilor. Ca tabloul să fie complet, nici municipalitatea nu şi-a mai dat interesul să identifice imobilele cu risc seismic.
Bulina roşie ar trebui să existe pe mai multe imobile din Bănie, dar nu se găseşte pe nici unul măcar. Reprezentanţii Inspectoratului în Construcţii Dolj susţin că nu au nici o evidenţă a caselor care prezintă risc seismic major. Asta înseamnă că, la anunţarea unui eventual cutremur, autorităţile nu ar şti cu precizie pe ce case s-ar baza şi, din contră, pe care ar trebui să le evacueze. “Nu avem o evidenţă a imobilelor cu risc seismic în Craiova”, a declarat Marcel Marcea, directorul Inspectoratului de Stat în Construcţii Dolj. Întrebat de ce, totuşi, nu se deţine o evidenţă a imobilelor sensibile la seism, acesta a afirmat că autorităţile locale sunt cele care ar fi trebuit să se ocupe cu inventarierea clădirilor, dar nu au făcut-o. “Nu mă întrebaţi de ce nu au făcut inventarul. Posibil şi din cauza legislaţie, care e puţin mai complicată, sau din cauza banilor. Ca să faci o expertiză, costă ceva”, a mai spus Marcea.
Multe imobile ar putea fi distruse
O concluzie, totuşi, există: craiovenii nu ar trece uşor printr-un cutremur de mare magnitudine, iar repercusiunile ar fi grave. Rememorând tragedia care s-a petrecut în seara zilei de 4 martie, cu 34 de ani în urmă, aceştia sunt de părere că, dacă s-ar repeta o mişcare seismică de 7,2 – 7,4 grade pe scara Richter, multe imobile din oraş ar fi făcute una cu pământul. “Sunt destule case, mai ales în centrul oraşului, care nu doar că arată rău pe exterior, dar, cu siguranţă, au şi o fundaţie deficitară. Chiar acum, când nu se întâmplă nimic, ele prezintă un pericol pentru cei care trec pe lângă ele, ca să nu mai vorbesc de cei care locuiesc acolo. Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar petrece cu aceste imobile dacă s-ar produce un cutremur similar sau poate şi mai mic decât cel din ’77. Cred că ar fi o tragedie de neimaginat”, este de părere directorul Marcel Marcea.
“Hanul Puţureanu”, o bombă cu ceas
“Căzăturile” din Bănie se înghesuie în centrul vechi al Băniei, care arată destul de urât. “Hanul Puţureanu” şi imobilele din vecinătatea lui sunt considerate adevărate bombe cu ceas. Starea jalnică în care se află, în acest moment, clădirile de pe strada “Madona Dudu” nu împiedică, însă, unele familii sărace să-şi găsească adăpostul în camerele insalubre, umede şi mâncate de igrasie. Pe lângă mizeria în care îşi duc traiul, ele se expun la un risc incredibil, care i-ar costa chiar viaţa. “Acest imobil are un proprietar, care locuieşte la Bucureşti, dar pe care nu îl putem determina să-şi consolideze clădirea. Dar cel mai grav e că acolo, în cuida condiţiilor proaste, locuiesc multe familii cu copii numeroşi. Ne e nevoie să se petreacă un cutremur de mare intensitate, e suficient şi unul mai slab ca să se întâmple o nenorocire fără margini. La cum se prezintă acel imobil, teoretic, ar fi slabe şanse să mai rămână în viaţă vreun locatar”, a mai spus acesta.
Imobilul Casa Albă, cu fundaţia deficitară
Un alt imobil, situat chiar în buricul oraşului, este clădirea Casa Albă. Deşi arată mai bine decât multe clădiri dărăpănate de prin oraş, imobilul poate deveni înfricoşător la un eventual cutremur mare. Clădirea construită în perioada interbelică, după planurile arhitectului Constantin Iotzu, a suportat cu greu cutremurul din ‘77. Pentru că nu a mai suferit nici o lucrare de consolidare, nici măcar o simplă operaţie estetică, arhitecţii sunt sceptici că ar mai putea să treacă fără urmări printr-un eveniment similar. “E greu să te pronunţi dacă va rezista sau nu, pentru că nu trebuie să îngrijorezi oamenii care locuiesc acolo, în primul rând. Însă clădirea în sine a avut, la un moment dat, bulina roşie, ceea ce înseamnă un risc seismic maxim. Între timp, nu doar că nu s-a întâmplat nimic bun, dar, odată cu trecerea timpului, clădirea s-a degradat şi mai mult”, a mai spus Marcel Marcea.
Blocurile P+4, extrem de periculoase
Dar pericolul cel mai mare pândeşte acolo unde, în aparenţă, lucrurile nu ridică nici un fel de întrebare. Arhitecţii sunt de părere că municipiul stă prost în ceea ce priveşte siguranţa tocmai în cartierele de blocuri. Deşi sunt socotite clădiri noi, imobilele de locuit P+4 pot să se comporte neaşteptat de rău în caz de cutremur. Arhitecţii sunt de părere că aici se ascunde, de fapt, o mare primejdie din cauza lucrărilor de amenajări interioare pe care le-au făcut locatarii. “Cum s-au văzut proprietari pe apartamente, mulţi au început să spargă pereţii, să le remodeleze, pentru că nu le mai plăcea aspectul comunist, de cutie, al locuinţelor. Nu e nimic greşit în a-ţi face casa frumoasă, dar mai trebuia să-şi ia şi autorizaţiile necesare, să mai aibă şi un proiect. Cei mai mulţi nu au ţinut cont de aceste aspecte şi au slăbit rezistenţa blocurilor, ceea ce e fatal la un cutremur”, ne-a declarat Emilian Ştefârţă, de profesie arhitect.
Valea Roşie, cartierul-problemă
Cartierul craiovean Valea Roşie va fi cel mai afectat în cazul în care s-ar produce un cutremur puternic, de factura celui produs în 1977. Arhitecţii susţin că în această parte a oraşului “se întâmplă ceva straniu cu pământul”, dar pentru că nu s-au făcut expertize de specialitate, nici inspectorii nu se pot pronunţa cu exactitate asupra cauzei. “Cartierul acesta are o anume instabilitate care trebuie să fie luată în seamă la un eventual cutremur. Pe lângă solul cu probleme, mai este şi materialul din care sunt confecţionate majoritatea imobilelor”, spune arhitectul Ştefârţă. Cele mai multe blocuri din Valea Roşie sunt construite pe bază de cărămidă, un material despre care experţii spun că nu se comportă bine, în timpul unui seism feliindu-se ca un tort. Contrar aşteptărilor, blocurile turn din acelaşi cartier sunt sortite a avea o perioadă de viaţă mai lungă. Arhitecţii spun că aceste imobile vor trece cu bine de un eventual cutremur de mare impact datorită fundaţiei din beton, care este mult mai solidă.
marcea marcel habar n-are de constructii. Acest habarnist este inginer mecanic, pus de putoarea portocalie, fiind si INCOMPATIBIL pt. ca este consilier JUDETEAN la CJD Dolj
Comments are closed.