După destulă tergiversare şi tot felul de pretexte, preşedintele Cehiei, Milos Zeman, a acceptat în urmă cu o săptămână depunerea jurământului de către noul guvern, al coaliţiei de centru-dreapta al premierului social-democrat, Bohuslav Sobotka, a cărui componenţă fusese anunţată de la 6 ianuarie a.c.. Liderul social-democraţilor cehi (CSSD), câştigători ai alegerilor anticipate din 25-26 octombrie 2013, cu un scor descumpănitor de numai 20,45% din voturi, s-a aliat cu partidul populist „Acţiunea Cetăţenilor Nemulţumiţi” (ANO), fondat în 2011 de omul de afaceri de origine slovacă Andrej Babis (18,65%) şi creştin-democraţii (KDU-CSL) lui Pavel Velobradek (6,7%). Coaliţia dispune de o majoritate confortabilă în parlamentul de la Praga, în care deţine 111 din 200, pentru a-şi pune în aplicare, după 8 ani de guvernare de dreapta, propriul program de guvernare. Cu accente pe revigorarea economiei, reducerea datoriei şi îndeosebi a şomajului. Programul noului guvern, un compromis între măsurile sociale propuse de CSSD, proiectele în favoarea mediului de afaceri aparţinând ANO şi acţiunile vizând protecţia familiei aparţinând KDU-CSL, nu anunţă profunde reforme interne, ci doreşte doar corijarea unor politici economice, fiscale şi de sănătate, stoparea corupţiei şi clientelismului. În schimb, în politica externă se doreşte o inversare a cursului eurosceptic promovat de echipa guvernamentală anterioară. Praga a anunţat deja adeziunea, în săptămânilor următoare, la semnarea „pachetului fiscal” propus de Comisia economică. Pe care fostul prim-ministru conservator Petr Necas şi liderul britanic conservator David Cameron au refuzat să-l ratifice. Premierul ceh Bohuslav Sobotka a lăsat să se înţeleagă că va revizui, de asemenea, poziţia adoptată în 2013 de republica cehă, de a rămâne în afara uniunii bancare. De asemenea, Cabinetul învestit în urmă cu o săptămână îşi va anunţa decizia fermă de a adopta moneda eurodefinind un calendar în acest sens. Mai mult, noul şef al diplomaţiei de la Praga, Lubomir Zaoralek, a cerut un redemaraj în relaţiile cu Bruxellesul şi restul partenerilor europeni. Venirea ca preşedinte al Cehiei a social-democratului Milos Zeman, în urmă cu un an, a marcat deja o ruptură în raport cu ceea ce întreprinsese predecesorul său, Vaclav Klaus, antieuropean, care reclama un referendum pentru ieşirea ţării din UE. Chiar divergenţele apărute între Lubomir Zaoralek şi Milos Zeman pe dosare internaţionale, în particular pe Orientul Mijlociu, prin faptul că preşedintele este pro-israelian, nu dislocă ataşamentul la dimensiunea socială a Uniunii Europene. Noua echipă eurofilă, instalată într-un moment în care sondajele indică o deziluzie a cehilor vizavi de UE, nu are deloc o misiune uşoară, dar, bineînţeles, este bine privită de la Bruxelles.
