Medicii de familie doljeni au semnat actele adiţionale cu CAS

0
735

Potrivit reprezentanţilor Casei de Asigurări de Sănătate Dolj, toţi cei 407 medici de familie din judeţ au semnat actele adiţionale la contractele cu CAS. Aşadar, începând de ieri, activitatea cabinetelor a reintrat în normal, iar pacienţii primesc din nou trimiteri şi reţete compensate.

Mai complicată este însă situaţia la nivel naţional. Ieri, s-a încheiat perioada de semnare a actelor adiţionale de prelungire pentru trimestrul întâi al anului 2018 a contractelor încheiate de furnizorii de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate. Iar la nivelul întregii ţări, documentele au fost semnate de aproximativ 75% din medicii de familie.

Furnizorii de servicii medicale care nu au semnat actele adiţionale vor putea intra în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate în baza unor contracte cu durata determinată (până la 31 martie a.c.) ce vor putea fi încheiate la o dată anunţată ulterior de casele de asigurări de sănătate.

Totodată, asiguraţii cu urgenţe medico-chirurgicale precum şi cu 59 de afecţiuni, între care se numără afecţiunile oncologice, diabetul, hepatita cronică, astmul bronşic, dar şi afecţiunile copilului cu vârsta sub un an se pot prezenta la consultaţie direct la medicul specialist, fără a fi necesar bilet de trimitere.

Conflict deschis cu CNAS şi Ministerul Sănătăţii

Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), organizaţii reprezentative la nivel naţional ale medicilor de familie din România, precizează că medicii de familie sunt în conflict deschis cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi cu Ministerul Sănătăţii (MS) pentru probleme profesionale şi financiare.

SNMF şi FNPMF afirmă că au încercat în nenumărate situaţii să explice nevoia unor modificări legislative importante pentru funcţionarea optimă a cabinetelor, pentru evitarea imputărilor abuzive şi pentru exercitarea profesiei, dar şi nevoia de finanţare a asistenţei medicale primare printr-o alocare financiară echilibrată în sistemul de sănătate. „Dorim să atragem atenţia că facem parte din sistemul public de sănătate, ca şi colegii noştri din spitalele publice, din ambulatorul integrat de specialitate. Plata serviciilor medicale se face tot din FNUASS şi este impusă de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Ministerul Sănătăţii (MS) prin Hotărâre de Guvern”, se arată în scrisoarea deschisă.

Cadrele medicale acuză că deşi bugetul pentru asistenţa medicală primară (AMP) va creşte cu circa 16% în 2018 faţă de 2017, ponderea pe care o va avea Asistenţa medicală primară va rămâne la 5,8% din FNUASS total, în condiţiile în care medicii de familie reprezintă aproape o treime din medicii din sistemul public de sănătate, având angajate minim 15.000 de asistente, dar şi alt personal, şi sunt nevoiţi să acopere toate cheltuielile cabinetelor legate de chirii, redevenţe, utilităţi, medicamente, logistică informatică.

Birocraţia, o problemă fără rezolvare

Medicii de familie solicită în continuare modificări ale sistemelor informatice care să flexibilizeze şi să fluidizeze actul medical în favoarea pacienţilor şi să nu mai permită penalităţi la nivelul cabinetelor, respectiv anunţarea imediată a indisponibilităţii PIAS şi posibilitatea lucrului offline, asumarea calităţii şi categoriei de asigurat de către CNAS, precum şi alte elemente legate de alertarea în sistem la prescrierea medicamentelor pentru care există anumite reguli (restricţii, protocoale).

Potrivit medicilor de familie, timpul consultaţiei este irosit cu activităţi administrative, nemedicale, birocratice, care au fost delegate medicului. Pe termen mediu şi lung această situaţie duce la deprofesionalizare, la scăderea performanţelor profesionale şi este una din cauzele principale ale emigrării. De asemenea, există o tendinţă negativă, de ieşire a medicilor de familie din sistem, fie din cauze naturale (pensionare) fie prin migraţia forţei de muncă şi intrarea unui număr scăzut de medici tineri care refuză această specialitate. Această tendinţă este accelerată de subfinanţarea sistemului naţional de asistenţă medicală primară şi de lipsa oricăror politici de atragere a tinerilor medici către cele 600 de localităţi din zonele rurale lipsite de medici de familie, de care depind nu doar gradul de sănătate al populaţiei, ci şi realizarea unor economii importante pentru bugetul de stat. Această tendinţă negativă va conduce la un colaps total al sistemului de medicină primară.