Timp de două zile, conducerea centrală a PNL se află în Craiova pentru a lansa candidaţii la alegerile locale din primăvara anului viitor. Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, au fost prezente cele 10 criterii de integritate pe baza cărora vor fi analizate candidaturile şi, totodată, au fost anunţate şi primele două persoane care intră în cursa electorală: consilierul local Pavel Badea pentru funcţia de primar al Craiovei şi fostul prefect de Dolj, Nicolae Giugea, care va candida la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj. Astăzi, la Centrul Multifuncţional, vor fi prezentaţi şi ceilalţi 80 de candidaţi din judeţ care vor fi implicaţi în alegerile locale.
Co-preşedintele PNL Alina Gorghiu a prezent criteriile de integritate care vor fi subiectul principal al Consiliul Naţional al PNL din data de 11 decembrie. «Principalul subiect este cel referitor la criteriile de selecţie privind integritatea candidaţilor PNL. Aceste criterii sunt o formă de hotărâre incipientă, un draft, un proiect. Chiar şi în judeţul Dolj, va avea loc o şedinţă a structurii judeţene pentru a pune în discuţie această hotărâre şi pentru a putea fi propuse amendamente. Organizaţia judeţeană poate veni cu îmbunătăţiri sau propuneri care să ajusteze textul. Invit, în acelaşi timp, şi societatea civilă să se pronunţe pe propunerea noastră de criterii de selecţie. Ne-am inspirat tot din societatea civilă – „România Curată” a fost una din sursele noastre de inspiraţie – şi mărturisesc că sunt mulţumită de formula la care am ajuns». Totodată, Gorghiu a precizat că şi cei doi candidaţi propuşi ieri vor fi analizaţi din punct de vedere al acestor criterii.
Zece criterii de integritate pentru candidaţii PNL
Potrivit co-preşedintelui PNL, Alina Gorghiu, primul criteriu este lustraţia, care prevede ca orice candidat să nu fi fost membru sau colaborator al fostei Securităţi şi să nu fi fost dovedit ofiţer acoperit. Totodată, să nu fi deţinut funcţii retribuite în aparatul de conducere al Partidului Comunist Român, la orice nivel. Al doilea criteriu, traseismul. „Nu trebuie să-şi fi schimbat apartenenţa politică astfel încât să fie candidat pentru al treilea partid politic, altfel decât prin fuziuni. Al treilea criteriu de analiză al nostru este nepotismul, adică să nu-şi fi angajat în funcţii în cadrul instituţiilor publice pe care le-a condus sau le conduce soţia, soţul, rude sau afini de gradul 1. Contractele şi relaţia cu statul sunt, de asemenea, condiţii prevăzute de noi. Urmează falsul în declaraţii, incompatibilitate şi conflict de interese. Al şaptelea criteriu, atitudini discriminatorii, adică nu fi avut declaraţii sau atitudini rasiste, şovine, xenofobe sau discriminatorii. Un alt criteriu sunt datoriile la buget. Să nu înregistreze datorii la bugetul local (persoană fizică). Tot un criteriu este şi plagiatul dovedit prin decizie judecătorească definitivă şi problemele penale”.
Candidaţii vor prelua conducerea unică în organizaţia lor
Alina Gorghiu a declarat că va face un apel la Consiliul Naţional al PNL astfel încât să analizeze foarte atent criteriile de selecţie. „Dânşii (n.r. – Consiliul Naţional al PNL) şi organizaţia judeţeană răspund pentru felul în care fac această selecţie. Cum eu, co-preşedintele Vasile Blaga, Cătălin Predoiu şi toţi colegii din Biroul Politic Naţional răspundem pentru celelalte candidaturi. Dacă sunt persoane care, din sondajele de opinie, ar putea reprezenta o posibilă candidatură şi nu îndeplinesc aceste criterii de selecţie pe care le vom bate în cuie pe 11 decembrie, evident că vor fi desemnaţi alţi candidaţi”. Un alt subiect care va fi abordat pe 11 decembrie va fi şi cel legat de fuziune. „Decizia pe care o vom supunem spre validare este următoarea: toţi candidaţii PNL la alegerile locale să preia conducerea unică în organizaţia în care candidează, mai puţin la organizaţiile judeţene”, a mai spus co-preşedintele PNL.
Blaga a solicitat transparenţă în alocarea fondurilor către administraţiile publice
Tot în ceea ce priveşte criteriile de selecţie, Vasile Blaga a afirmat că PNL nu se află la prima încercare de a-şi trece candidaţii prin acest filtrul, într-un mod asemănător fiind aleşi şi candidaţii din 2004. «Nu suntem la prima încercare de a aplica aceste criterii de desemnare a candidaţilor. Au istorie cele două partide. În 2004, Partidul Democrat şi Partidul Liberal, de la acea vreme, împreună au decis să respecte criteriile „coaliţiei pentru un Parlament curat”. Şi noi le-am respectat când am desemnat candidaţii». În ceea ce priveşte fuziunea, Blaga a felicitat organizaţia de Dolj pentru că a început prima cu conduceri unice. „Din cele 111 localităţi, în 70% avem conduceri unice, chiar dacă noi mai avem doar 17 primari. Deci organizaţia Dolj este în grafic din acest punct de vedere”. Tot Vasile Blaga a solicitat guvernului tehnocrat ca, la bugetul de stat pentru 2016, alocarea fondurilor către administraţiile locale să se facă într-un mod transparent, nu cum s-a procedat în ultimii patru ani.
Predoiu s-a întrebat unde este autostrada Craiovei
Cătălin Predoiu a declarat că politicile de dreapta pentru Dolj înseamnă Pavel Badea la Primărie şi Nicolae Giugea la Consiliul Judeţean. „Noi vom merge la câştig cu amândoi”. Predoiu a făcut apoi referiri şi la statutul economic al Craiovei despre care a spus că are mari probleme cu şomajul, investiţiile şi infrastructura. „Craiova nu este un motor economic dezvoltat pentru ca a fost guvernată de stânga. Ani de zile a fost apăsată de politici de stânga. Stânga înseamnă stagnare, stânga înseamnă subdezvoltare, stânga înseamnă minciună şi corupţie în România. Dovadă că, în acest moment, fostul premier de stânga este la DNA, în Ploieşti, dă explicaţii. Olguţa Vasilescu a câştigat Primăria Craiovei promiţând o autostradă. Suntem îndreptăţiţi, alături de cetăţenii Craiovei, să întrebăm unde este autostrada?”, a afirmat Predoiu, care a mai spus că, din contră, politicele de dreapta sunt cele care aduc dezvoltare, investiţii şi infrastructură.
Politicienii promit un cod al incompatibilităţilor
Întrebaţi fiind de problema incompatibilităţilor aleşilor locali şi de modalitatea în care ar putea fi analizată Legea 161/2003, parlamentarii liberali au recunoscut că ar fi trebuit să se facă mai demult lucrul acesta în Parlament, dar că există acum un proiect pentru elaborarea unui cod al incompatibilităţilor. „Încă de la Liga Aleşilor Locali, un eveniment mare organizat de PNL acum câteva luni, am avut o poziţie privitoare la legislaţia pe incompatibilităţi. Sunt 175 de acte normative care reglementează incompatibilitatea şi conflictul de interese. Vă daţi seama cam cât de inuman este să ceri unui consilier de local, de oriunde ar fi, să-şi cunoască toate aceste acte normative, cu prevederile. Abia ştim pe de rost o lege, dar să ştim 300. PNL a formulat o solicitare foarte clară de a se elabora acel cod al incompatibilităţilor, adunarea tuturor prevederilor. Este un proiect, am transmis această solicitare public, dar voi avea discuţii instituţionale şi cu preşedintele ANI şi cu ministrul Justiţiei şi cu prim-ministrul pentru a putea demara cât mai repede acest proiect”, a declarat co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu. Acesta a precizat că proiectul este finalizat în mare parte, beneficiind de deschidere şi de la PSD şi de la alte partide politice parlamentare.
LAURA MOŢÎRLICHE şi MARGA BULUGEAN
