Trump sau Biden?

0
335

Rareori comunitatea internaţională şi-a ţinut realmente respiraţia, înaintea unui scrutin, pentru alegerea preşedintelui în SUA. După patru ani de „tornade Trump”, de deconstrucţie a sistemului internaţional, de desconsiderare a metodelor diplomatice, cum apreciază europenii, relaţiile dintre SUA şi restul lumii sunt durabil modificate. O realegere a lui Donald Trump –spun experţii- ar avea consecinţe pe termen lung, asupra dinamicii relaţiilor dintre SUA şi lume. Sloganul actualului preşedinte „Keep America Great” („Să consevăm grandoarea Americii”) nu înseamnă altceva decât continuarea politicilor din ultimii ani. Pe când varianta „Make America Great Again” este inspirată din sloganul anului 2016. La nivel de programe, Joe Biden a anunţat o ruptură totală cu administraţia americană actuală, pe marile dosare, cu câteva excepţii. A subliniat revenirea la imigraţie şi climat şi a plasat criza sanitară legată de Covid-19, sănătatea şi sistemul de securitate socială, în centrul campaniei sale electorale. A reiterat investirea a 25 miliarde de dolari în producerea şi distribuirea gratuită a vaccinului contra Covid-19. Favorit în sondaje, la nivel naţional, de mai multe luni, dar nu şi în statele pivot –cheie-, fostul vicepreşedinte al lui Barack Obama spera ca la a treia tentativă să găsească „cheile de la Casa Albă”. N-a rupt însă, cum se spune pe la noi, „gura târgurilor”. Fiindcă, la rândul său, preşedintele în mandat a avut o campanie agresivă, viguroasă, promiţând o mare surpriză ca în 2016. „Mâine noi vom scrie o nouă pagină de istorie”, cum a lansat la ultimul miting, de la Grand Rapid, în vestul statului Michigan, evocând o „magnifică victorie care va veni”. Câteva ore mai târziu de la Pittsburg, acelaşi semnal de optimism deplin îl lansa şi Joe Biden: „Am sentimentul că ne îndreptăm spre o mare victorie”. Campania electorală s-a derulat pe fondul pandemiei de Covid-19, care a făcut peste 230.000 de victime în SUA şi situaţia s-a înrăutăţit în ultimele zile. Într-un moemnt în care în multe oraşe se fac pregătiri pentru eventuale manifestări violente, America oferă lumii imagina unei ţări scindată în două blocuri distincte antagonice. Timp de o lună Donald Trump a agitat scenarii apocaliptice, spectrul unei stângi radicale pregătită să transforme prima putere mondială într-o „Venezuelă la scară mare”. Neobişnuită campanie electorală. Democraţii Joe Biden şi Barack Obama au pus în gardă asupra consecinţelor potenţiale devastatoare, privind instituţiile democratice, în cazul unui al doilea mandat Trump. Deja peste 100 de milioane de americani votaseră anticipat, pentru evitarea secţiilor de vot în plină pandemie, opţiune acuzată de Donalt Trump care a vorbit de favorizarea fraudei electorale. Scrutinul a opus doi oameni politici, radical diferiţi: de o parte un magnat imobiliar, cu un mesaj tonic, conservator, considerat populist „America mai întâi” şi care s-a considerat în permanenţă un outsider, după patru ani petrecuţi la Casa Albă. De cealaltă parte un vechi politician, cu 36 ani ca senator, din care 8 ca vicepreşedinte, care a promis cu totul altceva. După două eşecuri în 1988 şi 2008, în alegerile primare, Joe Biden, provenind din aripa moderată a Partidului Democrat, s-a impus, la nivelul partidului său cu un mesaj simplu: acela că îl va învinge pe Donald Trump, cum nu s-a mai văzut în istoria recentă a SUA. Încetul cu încetul a făcut din alegeri un referendum pe gestionarea nefericită a pandemiei de republicani. Democraţii au cerut un vot în amonte, din cauza expansiunii virusului, dar această manieră de vot prin corespondenţă va complica anunţul unui învingător. Toate privirile au fost îndreptate în noaptea trecută spre Florida, unul din statele pivot, care promisese afişarea culorilor în noaptea electorală. Fără acest stat, în care a câştigat în 2016, misiunea lui Donald Trump era considerată cvasi-imposibilă. Conservarea Floridei, stat în care s-a aflat la egalitate cu Joe Biden şi adjudecarea Pennsylvaniei, fief al democraţilor, unde intenţiile de vot îl creditau cu un ecart apropiat marjei de eroare, erau considerate decisive. În cursul zilei de astăzi vom şti mai multe, dar nu şi… învingătorul.