Prima întâlnire a reprezentanţilor CSU, CDU, FDP şi verzilor, în vederea convenirii unor armonizări, pe o serie de probleme care îi despart – imigraţie, mediu, Europa – premergătoare constituirii programului de guvernare, s-a dovedit crispată. Aşa scrie presa. În sensul că nu s-a putut realiza vreun compromis, după aproape 11 ore de discuţii. Decât poate unul, de faţadă, privind… Europa. Cota de 200.000 de imigranţi, care ar urma să fie primiţi an de an, a fost respinsă atât de verzi cât şi de liberali (FDP). Şi dacă CSU-ul bavarez şi-a reafirmat ataşamentul la CDU-ul Angelei Merkel, „plafonarea” numărului de refugiaţi care ar urma să fie primiţi, a fost amânată pentru o rundă viitoare. Pe chestiuni de mediu, verzii reclamă închiderea imediată a 20 de termocentrale pe cărbune, din cauza poluării, până în 2030. Ceea ce, atât pentru CDU-CSU, dar şi pentru liberali, constituie o exigenţă irealistă. Dar ecologiştii mai doresc, în contradicţie cu ceilalţi, reducerea cu 40%, până în 2020, a emisiilor de gaze, cu efect de seră, ceea ce pare de asemenea greu de realizat. În privinţa politicii fiscale a UE, viitorul zonei euro, relaţiile cu Turcia – toate teme ce divid – negocierile au progresat, nu suficient, fiindcă se vorbeşte de o prelungire a acestora. Discuţiile în spaţiul public sunt aprinse: primirea a 1,1 milioane imigranţi, între 2015-2016, a avut efectul unui plan de relansare, asupra economiei germane. Creşterea economică de 1,9% în 2016 a fost superioară cu 0,5% mediei ultimilor 10 ani (1,4%). Or, două cifre, care sunt prezentate, pun în derută: 20 de miliarde euro, cheltuieli ale statului, pentru primirea cererilor de azil, corespunde aproape exact excedentului raportat care se ridică la 19 miliarde euro. Dificil de spus dacă economia poate integra noii sosiţi, „marea bătaie de cap” a cancelarului. Pentru moment, doar câteva zeci de mii de refugiaţi şi-au găsit un loc de muncă. Şi asta în pofida solicitărilor întreprinderilor germane, care au nevoie de forţă de muncă. Camera de comerţ şi industrie vorbeşte de crearea a 500.000 locuri de muncă în 2017 în sănătate, educaţie şi formare şi circa 150.000 de locuri de muncă în comerţ şi gastronomie. Lipsa de forţă de muncă constituie riscul numărul unu pentru antreprize, motiv pentru care formarea refugiaţilor, mai exact calificarea acestora, rămâne o prioritate pentru anii viitori. Pe de altă parte, potrivit datelor publicate joi 2 noiembrie a.c., de Agenţia federală pentru şomaj, numărul persoanelor fără un loc de muncă a scăzut cu 50.000 anul acesta, ajungând sub 2,5 milioane. Cu 2,3 milioane şomeri, Germania înregistrează un record neatins de la unificare. 82.000 de persoane şi-au găsit un loc de muncă anul trecut. Excelenta stare de sănătate a economiei germane, potrivit Institutelor de analiză conjuncturală, trendul crescând al economiei, constituie motive îndreptăţite pentru Angela Merkel de a nu schimba strategia. Datele statistice pentru luna septembrie atestă că 44,6 milioane de persoane lucrează în Germania, 32,4 milioane dintre acestea sunt titularii unui permanent contract de muncă. Mâna de lucru calificată are căutare, fiindcă economia duduie. Cum negocierile pentru formarea viitoarei coaliţii de guvernare „Jamaica” sunt în plină desfăşurare, liberalii (FDP) stăruie pe elaborarea unei legi privind imigrarea, cu prevederi clare şi transparente. Interesant este faptul că nimeni nu se grăbeşte în aceste negocieri, şi tot ceea ce se convine, cu argumente, rămâne bătut în cuie, cum se spune. Interesele Germaniei, privind acceptarea de imigranţi, nu sunt împărtăşite deloc şi de alte ţări membre ale Uniunii Europene, ceea ce constituie un măr al discordiei. Şi de-ar fi numai acesta.
