În următoarele zile, la Direcţia de Sănătate Publică Dolj vor ajunge 3.800 de doze de vaccin hexavalent. Acestea asigură protecţia împotriva mai multor boli grave, precum hepatita B, poliomielita sau tusea convulsivă şi se administrează la vârstele de două, patru şi 11 luni. Vaccinul este din nou disponibil, de la începutul lunii octombrie, după ce în august şi septembrie a lipsit din cabinetele medicilor de familie.
Anul acesta imunizarea copiilor cu hexavalent s-a realizat cu întreruperi provocate de lipsa dozelor necesare de vaccin, deşi acesta face parte din schema obligatorie şi se administrează împotriva tetanosului, tusei convulsive, difteriei, haemophilus şi poliomielitei, dar şi hepatitei B. Vaccinul a fost imposibil de găsit timp de mai multe luni de zile şi de fiecare dată soluţiile găsite de autorităţi s-au dovedit a fi temporare.
Lunar, trebuie vaccinaţi 1.500 de copii
În fiecare lună, în judeţul Dolj, ar trebui vaccinaţi aproximativ 1.500 de copii. Pentru că dozele de hexavalent au lipsit în lunile august şi septembrie, medicii de familie au aşteptat reluarea procesului de imunizare, în această perioadă fiind recuperaţi şi copiii care au rămas nevaccinaţi. La începutul lunii octombrie au fost distribuite pentru judeţul Dolj 3.200 de doze, acum fiind alocate alte 3.800.
După ce cantitatea de vaccin va ajunge în depozitele locale, Direcţia de Sănătate Publică Dolj îi va anunţa în aceste zile pe medicii de familie că pot ridica vaccinul pentru derularea programului de imunizare în condiţii optime. De asemenea, Ministerul Sănătăţii face apel către medicii de familie să demareze programarea la vaccinare a copiilor eligibili şi a celor care nu au fost vaccinaţi până în prezent.
Anul trecut, acoperirea vaccinală în România se păstra sub nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 95%, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi hepatită B, în principal din cauza refuzului vaccinării. Doar 60% din copii au fost imunizaţi cu vaccinul hexavalent, în condiţiile în care, de la an la an, scade numărul celor care primesc vaccin şi pentru alte boli.
Conform datelor Centrului Naţional de Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile, rata medie de acoperire vaccinală este de 69,4% pentru vaccinul DTP4 (patru doze de vaccin împotriva difteriei, tetanosului şi pertusis), pentru vaccinul contra rubeolei, rujeolei şi oreionului este de 75,4%, iar pentru hepatita B este de 91,3%. Aceleaşi date arată că 30,3% din aceşti copii au fost depistaţi, în 2014, ca fiind incomplet vaccinaţi în raport cu vârsta, în creştere faţă de anul precedent, când procentul era de 26%.
Acoperirea vaccinală, sub nivelul recomandat de OMS
Limita de siguranţă pentru menţinerea imunităţii de comunitate, cea care îi protejează atât pe copiii nevaccinaţi (sub 1 an), cât şi pe cei mai mari şi nevaccinaţi, este de cel puţin 80% din populaţie vaccinată. Reducerea vaccinării împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului a dus, în ultimii ani, la două epidemii de rujeolă şi una de rubeolă, România pierzându-şi statutul de ţară care avea tentativa de eliminare a rujeolei de pe teritoriul ei.
Vaccinarea reprezintă metoda cea mai eficientă de combatere şi eliminare a numeroase boli transmisibile. Cu toate acestea, specialiştii consideră că acoperirea vaccinală în România este în scădere. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă efectuarea obligatorie a şapte vaccinuri, pentru difterie, pertusis, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi poliomielită , atrăgând atenţia că scăderea imunizării creşte riscul apariţiei de epidemii.
La aceste vaccinuri s-ar putea adăuga cele pentru meningococ, pneumnococ, Haemophilus influenzae, Human Papilloma Virus (HPV), hepatită B şi tuberculoză, în funcţie de posibilităţile ţării respective şi de realităţile din teren.
