Americanii sunt chemaţi la urne astăzi, 4 noiembrie, pentru a alege noii membri ai Camerei Reprezentanţilor şi 36 dintre cei 100 de membri ai Senatului, noul Congres rezultat urmând să înceapă legislatura în ianuarie, pentru ultimii doi ani de mandat ai preşedintelui Barack Obama. Mai multe scrutine se desfăşoară însă astăzi, şi anume pentru desemnarea reprezentanţilor la nivel federal, pentru senatori şi guvernatori la nivel de stat, dar şi alegeri locale (la nivel de oraş, comitat, pentru judecători, referendumuri).
Camera Reprezentanţilor, Camera inferioară a Congresului, are 435 de mandate. Republicanii sunt în prezent majoritari, cu 233 de mandate, democraţii au 199, iar trei locuri sunt vacante în urma unor demisii. În absenţa unui “val” democrat la nivel naţional, Camera urmează să fie controlată în continuare de către republicani. Mandatul durează doi ani. La Senat, grupul democrat are 53 de senatori ai săi şi doi independenţi, iar republicanii sunt minoritari, cu 45 de mandate. O treime din mandate sunt înnoite la fiecare doi ani. Un pic mai mult de o treime dintre mandate (36, şi anume 21 democraţi şi 15 republicani) vor fi înnoite anul acesta, din cauza unor alegeri provocate prin demisii. Situaţia este mai dificilă pentru democraţii în exerciţiu, care au fost aleşi în 2008 mulţumită valului electoral creat de Barack Obama în state de obicei mai puţin favorabile democraţilor. Din acest motiv, republicanii cred că pot să le smulgă cele şase locuri de care au nevoie pentru a deveni majoritari şi în Senat, pentru prima dată din 2006 încoace. Asta înseamnă că bătălia pentru Congres se concentrază asupra Senatului, iar bătălia pentru Senat asupra câtorva state, în care sondajele sunt extrem de strânse, în principal Kansas, Iowa şi Colorado.
Obama, implicat în campanie fără să vrea
Un aspect extrem de important este acela că, după luni de campanie şi cheltuieli electorale în valoare de miliarde de dolari, americanii aleg astăzi Congresul care va adopta legile în ultimii doi ani de mandat al lui Obama, acesta fiind motivul pentru care campania l-a inclus şi pe preşedinte. “Un vot pentru democraţi este un vot pentru Barack Obama”, repetă metodic republicanii, un argument simplist, rezultatul unei constatări fără drept de apel: preşedintele american rămâne nepopular, înregistrând 41% opinii favorabile, potrivit barometrului Gallup. Aceste atacuri i-au împins pe unii candidaţi democraţi la acrobaţii verbale, pentru a-şi dovedi independenţa politică. Alison Lundergan Grimes refuză cu insistenţă, în statul foarte conservator Kentucky, să spună dacă a votat pentru Obama. Mark Begich, în Alaska, l-a surghiunit deja pe preşedintele american în analele istoriei, declarându-l “în afara subiectului”. Însă americanii sunt frustraţi din cauza întregii clase politice, nu doar a democraţilor. Peste 75% dintre ei dezaprobă activitatea Congresului, un nivel-record. Această neîncredere nu a condus, însă, la un val republican masiv, fapt reflectat de sondaje, care arată că lupta este strânsă, iar rezultatul alegerilor, aşteptat astă-seară, este imprevizibil. În cazul unei victorii în Senat, republicanii vor dispune de întreaga putere legislativă în ultimii doi ani pe care Obama îi va petrece la Casa Albă, în care ei intenţionează să-şi impună priorităţile, şi anume mai puţine reglementări de mediu, o revenire parţială asupra reformei sistemului de sănătate din 2010, o linie dură în domeniul imigraţiei sau autorizarea construirii oleoductului Keystone XL.
