Deputatul PNL Ionuţ Stroe este şeful delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, fiind şi vicepreşedinte al APCE. Parlamentarul doljean s-a arătat deschis vizavi de o discuţie cu cărţile pe faţă, acum, înainte de summitul de la Vilnius, de la finele acestei luni, în legătura cu problema integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Vicepreşedintele APCE a subliniat încă de la începutul discuţiei că deşi, iniţial, tonul raportului de monitorizare al Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) era unul într-o bună măsura critic, la recenta încheiată sesiune de la Strasbourg (30 septembrie – 4 octombrie 2013), el a suferit numeroase transformări pozitive mulţumită şi eficientei colaborări dintre cele două delegaţii, a României şi Republicii Moldova, ceea ce înseamnă că aceasta este direcţia corectă pe care trebuie să o ia în continuare Republica Moldova.
Putem să vorbim de paşi importanţi făcuţi de Republica Moldova în parcursul său european ? Mai exact, ce reforme am putea să menţionăm, ca fiind făcute astăzi, de ţara vecină şi ce ar mai trebui făcut în perioada următoare ?
Da, desigur, putem să vorbim, chiar de o listă de reforme, în definitiv acestea au fost punctate în Raportul Consiliului Europei. Dar în egală măsură, nu trebuie să trecem de angajamentele Moldovei, sunt mult mai importante decât reformele făcute. Pentru că dacă vor într-adevăr să-şi valideze parcursul european ei trebuie să-şi gândească foarte rapid reforma justiţiei, să-şi gândească foarte rapid o reformă constituţională, pentru că sunt ceva probleme în zona asta şi bineînţeles o îmbunătăţire legialativă în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului. Republica Moldova este monitorizată de mai mult de 15 ani, o perioadă destul de îndelungată, care denotă calea anevoioasă de despărţire a acestei ţări de trecutul totalitar –comunist, dar şi procesul de democratizare a tânărului stat. În cei patru ani de guvernare a unei coaliţii pro-europene RM a reuşit să realizeze paşi serioşi pe calea fortificării statului de drept, respectării drepturilor şi libertăţilor omului, după o îndelungată stagnare de 8 ani de guvernare comunistă. Pe dimensiunea legislativă Moldova a adoptat mii de pagini de legi noi, racordate la acquis-ul comunitar, strategii, planuri de acţiuni, legi care au făcut să demareze reforme serioase în domeniul justiţiei, dar şi alte segmente ale societății – educaţie, sănătate, asistenţă socială, securitate ş.a.. Au fost înfiinţate instituții noi pentru combaterea şi prevenirea corupţiei. Libertatea presei a cunoscut o emergenţă fără precedent – au apărut noi posturi TV şi radio, portaluri de ştiri. Minorităţile naţionale şi etnice au drepturi largi, exemplul autonomiei găgăuze este unic în Europa.
„Moldova, poveste de succes !”
Credeţi că ar fi posibil ca la summitul Vilnius, Republica Moldova să se întoarcă din drumul său european ?
Nu, Vilnius va ajuta şi sunt sigur că acolo, Republica Moldova va semna atât Acordul de asociere cât şi Acordul de liberă circulaţie. Important este ca acest moment să fie conştientizat de partea moldovenească şi să-l transforme într-un mare avantaj. Parcursul european nu poate fi decât întărit de semnarea acestor Acorduri, dar trebuie să spunem că există însă şi anumite vulnerabilităţi în legătură cu această opţiune pentru că este cât se poate de limpede, că o schimbare de politică în Republica Moldovova echivalează într-un procent destul de mare şi cu o schimbare de orientare. Eu cred că odată semnate aceste Acorduri, odată cu trecerea în etapa de post-monitorizare a Republicii Moldova de către Consiliul Europei, drumul ar trebui să fie ireversibil. Și încă odată mi-aş permite să recomand autorităţilor din Republica Moldova să încerce să capitalizeze aprecierea de care se bucură traseul european şi din partea populaţiei de etnie rusă, pentru că este pentru prima oară din punctul meu de vedere, când criteriul etnic nu mai este unul determinant în legătură cu opţiunea statului moldovean. Şi spun asta, pentru că sunt sigur că zona de mijloc a societăţii moldoveneşti, zona de business, de afaceri îşi doreşte o piaţă liberă, îşi doreşte o politică fiscală sănătoasă, îşi doreşte stabilitate economică, liberă circulaţie a capitalului şi forţei de muncă şi bineînţeles standarde şi norme europene.
Sunteţi de acord cu sintagma „Moldova, poveste de succes !” ?!
Sincer îmi doresc o Moldovă parteneră în UE. Noi românii simţim, o mare parte din acest popor, simte o legătură mult mai strânsă cu ţara vecină, unii chiar îşi doresc alipirea. Practic, o poveste de succes a Moldovei ar putea fi alăturarea celor două state în Uniumea Europeană. O mare parte din bariere s-au îndepărtat, pentru că Moldova are o opţiune clară, intrarea în Uniunea Europeană, dar şi ultimele bariere dintre cele două state s-au înlăturat, pentru că ne place să ne spunem „fraţi” . Mai degrabă mi-aş dori ca povestea de succes a Moldovei să fie una care să se încheie cu această vecinătate, cu această apropiere europeană şi mai puţin cu demersuri de unire, care în acest context nici nu îşi au locul. Astăzi, nu se mai poate vorbi de alipirea celor două state.
„Avem un numitor comun, limba”
Integrarea Republicii Moldova în marea familie europeană poate fi considerată proiect naţional, ne asumăm mari riscuri când spunem acest lucru ?
Fără a ne asuma mari riscuri, în legătură cu comportamentul nostru european, am putea spune că interesul României în ceea ce priveşte Republica Moldova este unul maxim, de altfel este un scop afirmat, vizibil, atât în Parlamentul European, cât şi la Consiliul Europei. Totodată şi la nivel diplomatic, pe linia MAE. Integrarea Republicii Moldova este un obiectiv al României, un obiectiv naţional, nu risc foarte mult când spun acest lucru, deoarece, de acest popor ne leagă o istorie, ne leagă rădăcini comune, de această ţară ne leagă amintiri, atunci când eram un singur stat şi de ce nu, există şi un interes vizavi de schimburile economice, educaţionale, culturale pe care le avem cu această ţară. Este cât se poate de clar că în România studiază foarte mulţi tineri basarabeni, există relaţii economice chiar dacă sunt condiţionate de apartenenţa noastră la spaţiul european şi vorbim de rigorile acestor schimburi, avem şi un numitor comun şi anume limba pe care o vorbim, conştiinţa naţională… Chiar dacă noi suntem un stat membru şi ei nu, trebuie să folosim aceste atuuri, în mod clar, transparent în a sprijini Republica Moldova să ajungă şi ea, alături de noi, la Bruxelles.
Aţi vorbit de lucruri comune, limbă, obiceiuri, conştiinţă …Atunci vă întreb, cine ne-a jucat feste, geografia sau istoria ?
Nu geografia,… mai degrabă istoria, pentru că am avut de suferit ca urmare a conflagraţiilor mondiale în care am fost implicaţi. România în decursul vremii poate nici nu a putut să-şi apere interesul naţional, noi fiind mai degrabă un factor de stabilitate în zonă. Rezultatul încheierii conflictelor a fost mai degrabă o negociere a altora, decât o opţiune a României. Aproierea de Rusia a fost un element cheie, în legătură cu această fărăminţare a teritoriului, dar iată că uşor, uşor, există o soluţie pe care nimeni nu o gândea atunci, când ne-au despărţit forţat de fraţii noştri, soluţia europeană. Şi trebuie să o spunem că există premizele unui parteneriat cu Rusia. De data aceasta, unul ferm, reciproc avantajos. Am avut şi momente bune, Vorbim de 1918, cel mai important moment în istoria acestei ţări şi trebuie preţuit şi amintit de fiecare dată când facem referire la statul român.
Moldova simpatizată de SUA
Faptul că vicepreşedintele SUA, John Biden s-a interesat de Republica Moldova, contactându-l telefonic pe Traian Băsescu ar putea să ne spună ceva, există o cheie a acestor discuţii ?
Republica Moldova se bucură de o simpatie, atât în zona Europei, cât şi în zona americană. Şi România s-a bucurat de această apreciere în momentul în care ne-am desprins de blocul sovietic. Datele s-au schimbat. Nu putem fi comparaţi noi, care ne-am desprins de zona comunistă, într-un mod tranşant, printr-o Revoluţie, şi ei, care au făcut acest lucru progresiv şi mai mult, nici Rusia nu mai e ce era odată. Dar vicepreşedintele american, Biden s-a referit la acest lucru pentru că statul american este direct interesat de reaşezarea geopolitică a ţărilor care sunt într-o perioadă de tranziţie.. ei manifestă interes nu numai în legătură cu Republica Moldova, ci şi în legătură cu Caucazul de Sud şi cu Europa Răsăriteană, avem aici Bosnia, avem Kosovo şi s-au exprimat despre Republica Moldova şi în cadrul întâlnirii cu premierul Victor Ponta. Asta pentru că amercanii înţeleg foarte bine legătura între statul român şi moldovean şi pentru că americanii salută orice formă de asociere a acestor state aflate în tranziţie cu valorile şi reperele europene. În fapt, Uniunea Europeană este partenerul numărul unu al spaţiului american şi este de înţeles că Biden să transmită mesaje de încurajare Republicii Moldova şi nouă, ca ţară care susţinem acest demers într-un mod transparent.
Cuvântul Libertăţii face o campanie de susţinere a Republicii Moldova şi am avut mai multe discuţii cu tinerii de acolo. Unii mi s-au părut uşor bulversaţi, confuzi, cu multe întrebări la care nu aveau încă răspunsuri. Ce mesaj le transmite un deputat tânăr, din România, aşa cum sunteţi dumneavoastră ?
Înainte de a transmite tinerilor mesajul meu, aş vrea să felicit cotidianul Cuvântul Libertăţii pentru iniţiativa de a susţine o astfel de campanie de presă, am urmărit-o şi faceţi un lucru extraordinar în legătură cu conştientizarea şi cu informarea publicului în ceea ce priveşte sprjinul pe care noi îl putem oferi populaţiei din Moldova, în legătură cu cât de mult şi cât de bine sunt ei informaţi despre acest demers. Şi vă felicit ! În legătură cu tinerii moldovei, exemplu lor nu ar trebui să fie neapărat, modelul românesc. Cu toate că aici, în ţară, tinerii din Republica Moldova, găsesc suficiente motive pentru a privi cu optimism şi pentru aş proiecta perspectivele personale în spaţiul europen, dar ar trebui să se uite oriunde în lume. Pentru ei, integrarea în UE va însemna posibitatea studierii oriunde în Europa, la universităţi de prestigiu, o curiculă adaptată standardelor europene, posibilitatea de obtine locuri de munca diversificate, mai bine plătite, libertatea de mişcarea, mobilitatea pe piaţa muncii. Dar sunt drepturi şi libertăţi fundamentale, iar în Europa sunt litere de lege şi ei, ca tineri, cu siguranţă vor simţi acest lucru. Îi încurajez şi apreciez participarea lor civică şi le recomand să se angreneze şi în continuare în această formă de asociere civică, pentru că ei beneficiază de toate aceste drepturi şi ulterior, statul moldovean va beneficia de pe urma pregătirii acestor tineri. Ei se vor pregăti în Europa, după care se vor întoarce în Republica Moldova şi vor aduce acasă plus valoare.
