Kaliningradul, o „linie roşie”

Enclava rusească Kaliningrad situată între Polonia, Lituania (două ţări membre NATO) şi Marea Baltică reflectă într-un fel complexitatea şi tragedia istoriei contemporane. Sub numele german de Konigsberg, Kaliningradul a fost locul încoronării regilor Prusiei şi mai presus de toate oraşul în care filozoful Immanuel Kant a stabilit un punct culminant al iluminismului cu ideea că naţiunile ar trebui să formeze o federaţie paşnică. După al doilea război mondial, Kaliningradul a devenit parte a Uniunii Sovietice şi aparţine acum de Federaţia rusă. Recent, la o reuniune a clubului de discuţii Valdai, Vladimir Putin a ameninţat cu armă atomică, ir avertismentul a fost clar şi specific. Într-o scrisoare trimisă NATO publicată săptămâna aceasta Moscova a acuzat aliaţii că pregătesc exerciţii militare, care ar putea izola Kaliningradul. Textul adaugă că Rusia este pregătită să folosească întregul arsenal de forţe şi capabilităţi de care dispune inclusiv forţele nucleare. Se spune că discursul lui Vladimir Putin la Valdai a avut tonul cel mai dur, în domeniul securităţii. Ameninţarea reprezintă o escaladare inacceptabilă a retoricii, pe care nimeni nu o poate ignora şi nu este doar verbală, deoarece coincide cu o altă escaladare. Cea a războiului hibrid cu drone pe teritoriul european: nave militare, în apropierea graniţelor NATO, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare şi interferenţă în procesele electorale. Atacul dejucat cu drone, din luna august împotriva unui avion ucrainian pe aeroportul din Leipzig a confirmat că Putin nu va rata nici un prilej de a-i lovi pe cei care îi percepe duşmani. Vladimir Putin a spus că n-are intenţia de a ataca pe nimeni în 2030, 2050 dar este pregătit să răspundă în caz de agresiune.