Două sunt evenimentele care vor marca viaţa comunităţii doljene în perioada imediată: deschiderea anului şcolar şi alegerile locale. Aparent fără nici o legătură unul cu celălalt, în vremuri „normale”, când nu se pomenea de restricţii sanitare exacerbate, ele se derulează de această dată, sub semnul stării de alertă, instituită de câteva luni. Din acest motiv, deschiderea anului şcolar induce o îngrijorare teribilă la nivelul fiecărei localităţi, iradiind de bună seamă şi asupra tonusului campaniei electorale altminteri de-a dreptul insolită. În asemenea împrejurări neliniştitoare putem chiar credita ideea că debutul noului an şcolar, preparat printr-un ansamblu de măsuri sanitare de excepţie, instituite la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, dacă se va produce neînsoţit de creşterea numărului de infecţii, campania electorală din ultimele două săptămâni ar putea înregistra mai multă vigoare, spre mai buna cunoaştere a candidaţilor. Alegerile locale au miza lor specială şi de regulă aduc alegătorii la vot. În joc este o demnitate pur administrativă, chiar pur gospodărească, cum este cea de primar, şi nu poate fi vorba în nici o împrejurare de refuzul unui exerciţiu democratic. Cum de acum sunt cunoscuţi candidaţii, atât pentru funcţia de primar, cât şi prentru cea de consilieri locali, singura dorinţă a votanţilor este aceea ca „opţiunea lor” să facă… ceva mai mult decât s-a materializat în precedent. De regulă, comentariile fie că aparţin jurnaliştilor, fie politicienilor, au mereu partea lor de parti-pris firesc, încât bombăneala încetează adesea să mai fie un joc dialectic, un condiment acid al convivialităţii. Se sublicitează competenţele executive ale candidaţilor, notorietatea acestora, revendicarea de la o prestaţie anterioară măsurabilă şi recunoscută, recomandarea prin vreo ispravă oarecare, „implementarea” a câte ceva într-un trecut imediat. Ajungând aici, comentariul merită câteva exemplificări: nu poţi închide ochii la ce a făcut ca primar al Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, care candidează din partea PSD, decât dacă eşti de rea credinţă. Chiar zilele trecute a inaugurat o bijuterie de stadion pentru atletism, în vecinătatea unei alte bijuterii sportive, care este stadionul „Ion Oblemenco”. Îi datorăm şi prezenţa echipei de fotbal în prima ligă, chiar dacă ne place sau nu. Dacă adăugăm, fie doar enunţiativ, reabilitarea Grădinii Botanice, modernizarea Parcului „Romanescu”, redesenarea centrului civic al Craiovei, creşterea suprafeţei de spaţii verzi şi tot noianul de împliniri, ne trebuie spaţiu. După cum nu poţi să nu-i atribui anumite realizări, lui Antonie Solomon, oferta ecologiştilor, în vremea în care a fost primar. Sigur că o raportare de acest fel „defavorizează” pe cei care n-au fost încă primari ai Craiovei, dar în cazul acestora ar putea conta alte înzestrări sau disponibilităţi, dacă le au, cu care să convingă alegătorii. Deşi un bun profesionist pe un domeniu dat, sau un om integru, abil, nu este garantat şi un bun primar. Lucrurile nu plutesc într-un neliniştotor mister. Însă a nu cunoaşte tainele administraţiei publice locale, în speranţa unei posibile calificări în timp, fără a avea habar de sediile instituţiilor europene, este foarte greu, şi tot demersul capătă o înfăţisare arbitrară lăsând impresia a fi rezultatul unui amestec nefericit de hazard şi… viclenie. Se omite, de asemenea că funcţia de primar este implicit şi una de reprezentare a localităţii respective. Situaţia este valabilă şi la Consiliul Judeţean Dolj unde prin revenirea la votul uninominal, actualul vicepreşedinte, Cosmin Vasile –un bun jurist-, cu o experienţă administrativă consistentă îi are contracandidaţi pe prof. Alexandru Gâdăr, consilier judeţean (PNL), deputatul Florinel Stancu (Pro România), Silviu Bratu (USR) şi Mihai Negulescu (PMP), anunndu-se o confruntare îndârjită, şi prin faptul că va conta şi votul de la nivelul tuturor localităţilor doljene. Alegerile locale în Dolj sunt prefaţate de o campanie electorală destul de ternă, deocamdată, datorită rigorilor sanitare. O campanie electorală, care după prima săptămână, va creşte cu siguranţă în intensitate, permiţând o cunoaştere mai bună a celor care se vor afla pe buletinele de vot. Situaţia este valabilă la nivelul fiecărei localităţi doljene, unde candidaţii încearcă să-şi popularizeze programele, cu predilecţie pe reţelele de socializare.