Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedinte al grupului PPE din Parlamentul European şi membru al Delegaţiei UE – Serbia, a vizitat sâmbătă, 1 septembrie 2018, două şcoli din Serbia, districtul Bor, una din localitatea Podvrska şi cealaltă din municipiul Kladovo. Ambele unităţi de învăţământ fac parte dintr-o zonă cu populaţie majoritară de etnici români. Au avut loc discuţii despre educaţie, despre orele de limba română, despre manualele şcolare şi despre cadrele didactice pregătite să predea limba română în şcolile din Valea Timocului. Au fost donate ghiozdane şi rechizite şcolare, ieri având loc şi deschiderea anului şcolar în ţara vecină.
O vizită extrem de importantă, mai ales din perspectiva intrării Serbiei în Uniunea Europeană a avut loc sâmbătă, 1 septembrie, în două şcoli din Valea Timocului. Europarlamentarul român Marian Jean Marinescu, vicepreşedinte al grupului PPE din Parlamentul European şi membru al Delegaţiei UE – Serbia nu a fost la prima sa vizită, în ţara vecină, dar de data asta întâlnirea cu elevii şi profesorii a fost una cu încărcătură emoţională, ea având loc cu două zile înainte de începerea anului şcolar. De fapt, şcoala în Serbia începe pe 1 septembrie, dar pentru că anul acesta, 1 septembrie a căzut într-o zi de sâmbătă, cursurile au debutat ieri, luni, 3 septembrie.
Două ore de română pe săptămână
Prima oprire în Serbia a fost în satul Podvrška, unde europarlamentarul român a fost primit de preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Românilor „Dunărea”, din Kladovo, Tihan Matasarevici, şi directorul şcolii primare din localitate, Dragana Dumitrašković, precum şi de alţi profesori care predau la unitatea de învăţământ mai sus menţionată. „Este o întâlnire prietenească. O să vă prezentăm domnule europarlamentar, cum merge treaba la această şcolă. Cum studiază elevii de etnie română limba maternă şi care sunt manualele după care se studiază”, a făcut o introducere Tihan Matasarevici. În biblioteca din Podvrška, europarlamentarul Marian Jean Marinescu a solicitat să vadă manualele după care studiază elevii şi a discutat cu cadrele didactice care predau cursul de limba română cu elemente de cultură naţională. „Două ore pe săptămână avem în programa şcolară. De fapt sunt două ore de engleză, două ore de franceză şi desigur, cine doreşte două ore de limba română. Doar părinţii hotărăsc ce vor să înveţe copiii lor. Dacă vor română, română. Numai că mai nou părinţii vor ca elevii să studieze germana şi asta pentru că părinţii din acest sat sunt plecaţi la muncă în Germania”, a explicat directorul şcolii primare, Dragana Dumitrašković.
Cărţi pentru o elevă din Podvrska
A urmat şi o discuţie interesantă între deputatul Marian Jean Marinescu şi o elevă de etnie română, cu care a schimbat impresii şi adrese de mail şi care va primi din partea europarlamentarului cărţi în limba română. „Ce cărţi ţi-ar plăce să citeşti ? Jules Verne..de exemplu ? Ion Creangă…? Ok. Să-mi dai adresa ca să pot să-ţi trimit pachetul de cărţi, iar data viitoare să-mi povesteşti ce ai înţeles din cărţile respective”, a spus Marinescu. Micuţa i-a citit la rândul ei deputatului european, din manualul de limba română, folosit la cursurile de profil, o poezie în limba română. Directorul şcolii din Podvrška i-a explicat parlamentarului european evoluţia cursurilor de limba română în şcoală, din anul 2013, când a fost implementat programul de către Ministerul sârb al Educaţiei şi până astăzi, precum şi greutăţile întâmpinare în implementarea acestor cursuri facultative. Şcoala din Podvrška a fost, în anul 2013, prima din Valea Timocului în care s-au introdus cursurile de limba română cu elemente de cultură naţională. Copiii de la şcoala din Podvrška au primit din partea europarlamentarului Marian Jean Marinescu ghiozdane echipate cu rechizite pentru ciclurile primar şi gimnazial. Ghiozdanele au fost pentru toţi elevii, indiferent că sunt români sau sârbi.
Discuţii despre programele europene destinate educaţiei
Ultima parte a vizitei a avut loc la şcoala primară „Vuk Karađjić” din oraşul Kladovo, unde directorul instituţiei, prof. Gardana Jovanavici, cadrele didactice şi elevii l-au întâmpinat cu bucurie pe europarlamentarul român. Pregătirile la şcoală erau în toi. Cu o mică întârziere, dar cu eforturi substanţiale, anul şcolar va găsi o unitate de învăţământ modernă şi renovată. Europarlamentarul român a discutat mai bine de o oră despre cursurile de limba română, programele europene destinate educaţiei şi problemele cu care se confruntă românii din această zonă în ceea ce priveşte cursurile de limba română cu elemente de cultură naţională. Şi aici au fost donate zeci de ghiozdane echipate cu rechizite, pentru elevii şcolii. Proiectul de studiere a limbii române în şcolile din Timoc este strâns legat de numele preşedintelui Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Românilor „Dunărea”, Tihan Matasarevici, care a contribuit decisiv la conştientizarea necesităţii acestor cursuri, reuşind să aducă la cursurile de limba română aproape 300 de copii în mai multe şcoli de pe raza comunei Kladovo.
„Acolo unde sunt copii români, sunt învăţaţi să nu se declare români”
La finalul vizitei în Serbia, europarlamentarul Marian Jean Marinescu a avut o discuţie cu vicepreşedintele Asociaţiei cadrelor Didactice de limba română din Serbia de Răsărit, Ziva Momirovici, care a venit la întâlnire însoţit de o delegaţie de români din Kucevo. Problemele expuse de acesta au relevat o serie de probleme de natură organizatorică şi carenţe în relaţia cu autorităţile locale în ceea ce priveşte implementarea cursurilor de limba română în mai multe şcoli din Valea Timocului. Românii i-a înmânat europarlamentarului un memoriu ce conţine o serie de nereguli şi deficienţe în evoluţia cursurilor de limba română, de la unele piedici puse de autorităţi şi până la lipsa manualelor de limba română, necesare cursurilor de limba maternă. Momirovici i-a explicat europarlamentarului faptul că situaţia trebuie normalizată în principal de către Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia, care ar trebui să se implice mai mult în normalizarea situaţiei. De asemenea, delegaţia de români l-au rugat să aducă problemele în atenţia Comisiei EU – Serbia, din care face parte. „Acolo unde sunt copii români, sunt învăţaţi să nu se declare români, când se declară totuşi, chiar dacă există presiuni, nu este profesor de limba română, când este şi profesor, nu sunt bani să fie plătiţi, iar dacă se găsesc până la urmă bani, nu sunt cărţi…”, a explicat Ziva Momirovici, care i-a lansat deja europarlamentarul Marian Jean Marinescu invitaţia pentru 19 septembrie la Kucevo.
„Trebuie să se facă o diferenţă între românii din comunităţile istorice şi cei din diaspora”
Marinescu a spus la rândul său, că din păcate, problemele rămân aceleaşi, pentru că legislaţia sârbă nu este încă aşa cum ar trebui. „Trebuie încercat de noi, pe toate palierele pe care lucrăm. Am văzut şi lucruri pozitive în cadrul şcolilor în care se învaţă limba română. Trebuie, însă, ca toată lumea să meargă în aceeaşi direcţie: şi asociaţiile româneşti de aici, şi să fie un Consiliu Naţional care să lupte pentru drepturile românilor, şi instituţiile de acasă să meargă în aceeaşi direcţie. De asemenea, trebuie să de facă o diferenţă între românii din comunităţile istorice şi diaspora”, a concluzionat europarlamentarul român Marian Jean Marinescu, la finalul vizitei sale.
