Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, astăzi, preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, o cerere de soluţionare a conflictului juridic, de natură constituţională, în relaţia cu prim-ministrul Viorica Dăncilă, a anunţat Administraţia Prezidenţială. Concret, preşedintele contestă desemnarea vice-prim-ministrului şi ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Paul Stănescu, ca interimar, pe perioada în care Viorica Dăncilă se află în concediu de odihnă şi mai subliniază că premierul nu l-a informat de imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile în perioada 6-13 august a.c. Curtea Constituţională a României a stabilit data de 14 august a.c., ca termen de transmitere a punctelor de vedere de la Guvern şi Preşedinţie privind conflictul între cele două puteri. Viorica Dăncilă l-a informat însă, ieri, telefonic, pe Klaus Iohannis de faptul că urmează să plece în concediu de odihnă. O întreagă gâlceavă, pe această temă, s-a derulat însă pe tot parcursul zilei. A fost chiar o inflaţie de puncte de vedere. Fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean, consultat pe această chestiune, a conchis clar: nu este vorba de niciun conflict instituţional între premier şi preşedinte. La rândul său, profesorul universitar de drept constituţional, Radu Carp, opinează că este nevoie de o decizie a preşedintelui, atunci când vine vorba de concediu, întrucât nu există instituţia delegării din partea premierului. Abordările celor două tabere politice, guvernamentală şi opoziţie, au fost, se subînţelege, contrare. Mult mai clară a fost, însă, opinia lui Augustin Zegrean, cu motivaţia de rigoare, pe acelaşi aliniament situându-se şi fostul judecător al CCR, Toni Greblă, mai ales că nu este vorba de desemnarea unui alt membru al Guvernului, pentru exercitarea atribuţilor de premier, ci de însuşi prim-vice-prim-ministru, Paul Stănescu. Gâlceavă estivală pare mai degrabă forţată. CCR urmează, după cum solicită preşedintele, să analizeze şi să stabilească întinderea şi conţinutul sintagmei „imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile”, prin interpretarea coroborată a articolelor speciale (101 al. 3 şi 110 al. 2) din Constituţie. Delegarea „conducerii operative a activităţii Guvernului” nu este o noţiune neconstituţională şi nelegală. Fiindcă decizia prim-ministrului Viorica Dăncilă chiar aşa sună: Articol unic – În perioada 6-13 a.c. domnul Paul Stănescu, vice-prim-ministrul, ministru al dezvoltării regionale şi adminsitraţiei publice, exercită atribuţiile prim-ministrului privind conducerea operativă a activităţii Guvernului. Deci nu este vorba de numirea unui prim-ministru interimar al Guvernului. Paul Stănescu nu va putea exercita o serie de atribuţii, prevăzute prin Constituţie sau legi speciale în competenţa exclusivă a prim-ministrului desemnat. Pe de altă parte, există precedente chiar pe mandatul actualului preşedinte Klaus Iohannis, când premierii în funcţie au delegat o parte din competenţe unor alţi membri ai Executivului, care au asigurat „conducerea operativă a activităţii Guvernului”. Dacă dezbaterea în sine pe această chestiune ar putea avea noima ei, cu izul politic de rigoare, extensia este mai degrabă lipsită de orice sens.
