FIFA: O luptă pentru putere fără menajamente!

0
70

O săptămână incredibilă, una fără precedent, în toată istoria FIFA, a pus longevivul său preşedinte şi, inclusiv FIFA, la pământ. Seismul a avut o magnitudine inegalabilă, soldându-se cu demisia lui Sepp Blatter şi căderea imperiului. Potrivit predecesorului său, brazilianul Joao Havelange, Sepp Blatter a făcut din Federaţia Internaţională de Fotbal „un monstru”. După ce elveţianul, în vârstă de 79 de ani, reales la 29 mai a.c., pentru un al cincilea mandat consecutiv, la al 65-lea Congres de la Zurich, a promovat o altă filozofie în domeniul marketingului, totul s-a schimbat, înregistrându-se o veritabilă explozie economică. Contând pe 209 membri, cu 16 mai mulţi decât ONU, FIFA a înregistrat venituri de 5,7 miliarde dolari (5,2 miliarde de euro), între 2011-2014, de 24 de ori mai mari decât cele înregistrate (257 milioane de dolari), în ultimii patru ani ai lui Joao Havelange (1995-1998). La finele anului trecut, FIFA avea rezerve colosale (1,5 miliarde de dolari). Cupa Mondială din Brazilia i-a adus 4,8 miliarde de dolari, faţă de ediţia 2010 din Africa de Sud – 2,4 miliarde de dolari, când s-a contat doar pe vânzarea drepturilor de televiziune. Între 2011-2014, un miliard de dolari s-a investit în proiecte de dezvoltare, ajutorarea unor federaţii şi confederaţii continentale, prelungindu-se programul Goal, iniţiat în 1999.

În plin scandal de corupţie, anchetei judiciare, război pentru putere, UEFA s-a dovedit un „braţ de fier” în confruntarea deschisă cu FIFA. Deşi reprezintă doar 25% din corpul electoral al Congresului, raportează rezultate financiare superioare celor ale FIFA, între 2011-2014 (8,3 miliarde de dolari). Ediţia actuală a Ligii Campionilor i-a adus 1,34 miliarde de euro, echivalentul Euro 2012, găzduit de Ucraina şi Polonia. Şi dacă Sepp Blatter este acum în afara jocului, Michel Platini, şeful frontului european anti-Blatter, marchează aparent puncte, tentat de bulevardul deschis, la alegerile ce vor veni pentru funcţia de preşedinte al FIFA. A lovi năprasnic, în persoană, pe elveţian, cerându-i în van demisia înaintea scrutinului de vineri. Paradoxal, vulnerabilitatea lui Sepp Blatter a stat în „braţul său drept”, numărul doi din FIFA, francezul Jerome Valcke, secretarul general al organizaţiei, pus pe tavă de cotidianul „New York Times”. Dincolo de tot ceea ce se vede, în subteran se va duce o luptă nebună pentru putere, cu posibile amestecuri politice accentuate. După ceea ce ştim deja, prin intervenţiile unor actori politici de calibru, precum Vladimir Putin, Francois Hollande, David Cameron. Interesant ce scrie cotidianul „Le Temp”: „Inamovibil până la un punct. A avut inteligenţa să înţeleagă. A sfârşit prin a realiza că nu e de talia sa, un senior al fotbalului, să înfrunte justiţia americană ale cărei anchete asupra sistemului de corupţie ar putea ajunge la capul organizaţiei”. De Sepp Blatter este vorba. În discuţie s-ar putea pune, cât de curând, statutul de gazdă al ediţiilor CM din Rusia şi Qatar (2018 şi 2022), scrie „The Telegraph”. Cum 2018 este prea aproape pentru a se mai schimba ţara-gazdă, Qatarul – în centrul polemicii – a dezminţit informaţia din „Washington Post”, potrivit căreia peste 1.200 de muncitori şi-au pierdut viaţa pe şantierele Mondialului. Războiul pentru putere a început, dar raportul de forţe este defavorabil Europei şi, aşa cum se întâmplă, regretat ar putea fi, pentru tactul său inegalabil… Sepp Blatter. Vizat acum de ancheta FBI pentru fapte de corupţie. Interpolul a emis, ieri, şase solicitări la cererea autorităţilor americane vizând extrădarea a doi ex-oficiali FIFA, Jack Warner ex-vicepreşedinte FIFA, Nicola Leoz, membru al Comitetului Executiv – şi patru administratori de societăţi de marketing sportiv.