Primăria Craiova conştientizează că municipiul o duce prost în privinţa banilor şi din pricina faptului că investitorii sunt puţini, cât să-i numeri pe degetele de la o mână. Pornind de la un buget drămuit cu mare scrupulozitate (astfel încât să fie asigurată funcţionarea, dar să rămână şi bani pentru investiţii), autorităţile locale au ajuns la concluzia că trebuie să tureze motoarele şi mai mult în încercarea de a convinge companiile străine să se stabilească în Craiova şi să ridice mediul privat din municipiu. Și raportul primarului pe anul trecut a oferit date economice care nu sunt deloc încurajatoare în această privinţă.
Bugetul Craiovei este de 600 milioane de lei (133 milioane de euro), o sumă care este doar cu puţin mai mare decât cea din anul trecut. Însă ceea ce a făcut diferenţa, în acest an, a fost distribuţia acestor bani: 86% (500 milioane de lei) oferiţi pentru funcţionarea aparatului administrativ şi doar 14% (86 milioane de lei) pentru investiţiile programate în acest an.
Imediat după aprobarea bugetului, în plenul CLM Craiova de săptămâna trecută, reprezentaţii municipalităţii craiovene au recunoscut că există două posibilităţi de creştere a acestor venituri: prin proiectele cu fonduri europene şi prin atragerea de investitori. Dacă de prima oportunitate municipalitatea încearcă să se achite, scriind mai multe proiecte prin care se solicită fonduri nerambursabile, cea de-a doua cale de urmat este mult mai dificilă.
”Să începem o acţiune în forţă de atragere a investitorilor”
Primarul interimar al Craiovei, Mihail Genoiu, a solicitat, săptămâna trecută, sprijinul consilierilor municipali, indiferent de coloratura politică, pentru a face mai mult în această privinţă. „Fac apel la consilierii locali să începem o acţiune în forţă de atragere a investitorilor în oraşul Craiova. Este o perioadă când sunt foarte multe oportunităţi, atât în partea de vest a Europei, cât şi în partea de est a continentului, unde sunt ţări interesate de a-şi reloca bazele de producţie în ţări stabile din Uniunea Europeană. Trebuie să ne uităm şi spre fraţii noştri din est, şi spre cei din vest şi să facem tot efortul de a atrage aceste firme interesate să-şi facă baze de producţie în România. Trebuie să avem o deschidere extraordinară faţă de aceşti investitori”, a încercat să-i mobilizeze Mihail Genoiu pe toţi aleşii locali.
Autorităţile urmăresc să crească numărul de societăţi
Reprezentanţii municipalităţii merg pe ideea că veniturile care se strâng de la populaţie, sub formă de taxe şi impozite pe proprietăţi, nu sunt suficiente. Marea provocare sunt acum în banii care ar putea veni la buget din încasările impozitelor pe profit ale companiilor. „În anii anteriori, a crescut gradul de colectare a taxelor de la populaţie, sărind de 100%. Nu aţi mai văzut îmbulzelile de la Taxe şi Impozite, se desfăşoară activitatea în şase puncte din oraş şi se va îmbunătăţi extraordinar de mult, mai ales că, începând cu luna aprilie, Direcţia are un plus de 20 de persoane. Însă baza de impozitare trebuie să o creştem: numărul şi cantitatea de firme care îşi desfăşoară activitatea în raza municipiului Craiova. Aici trebuie să ne capacităm şi acesta este principalul obiectiv pe care ni-l propunem pe perioada următoare”, a subliniat primarul interimar al Craiovei, Mihail Genoiu.
165 de firme au fost închise în 2016
În aceeaşi şedinţă, a fost prezentat şi raportul primarului pe anul 2016, care, la capitolul economie, a venit şi cu date negative. S-a tras concluzia că anul trecut a scăzut numărul societăţilor comerciale (de la 10.112 unităţi active la începutul anului 2015 la 9.947 unităţi active, la începutul anului 2016). Dintre acestea, cele mai multe sunt firme mici (sub 50 de angajaţi) – 97,9%, şi doar 2,1% sunt firme mari (cu 250 de angajaţi). Cifra de afaceri, care a fost obţinută împreună de cele 9.947 firme, a fost de 22 miliarde de lei, mai mică decât în anul precedent şi, automat, mai mic şi impozitul pe profit încasat la bugetul local al Craiovei.
Îmbucurător este faptul că, potrivit datelor din raportul primarului, a crescut numărul salariaţilor (cu 1.795 persoane faţă de începutul anului 2015, ajungând la 94.218 persoane) şi a scăzut numărul şomerilor înregistraţi (cu 840 persoane, ajungând la 2.379 de persoane).
