Filiaşi: Cum a pierdut –temporar- oraşul un primar de elită!

0
2789

Gheorghe Ilie Costeluş a recâştigat alegerile locale din septembrie anul trecut, în oraşul Filiaşi, cu un scor neverosimil de 91%, rar pe tot cuprinsul ţării. Mai exact a primit votul de încredere a 6.507 alegători, faţă de numai 579 voturi, câte a primit principalul contracandidat. Ca să întruneşti un asemenea sufragiu popular, de bună seamă că trebuie să fi făcut lucruri deosebite, probând receptivitate, subtilitate administrativă şi de ce nu hărnicie, în folosul comunităţii locale. Nu mai puţin de 15 din cei 17 consilieri locali aparţin formaţiunii politice, sub a cărei siglă a candidat Gheorghe Ilie Costeluş, mai exact PSD. Fără vorbe de prisos, Gheorghe Ilie Costeluş s-a dovedit în mandatul precedent, ceea ce numim un primar destoinic, cu vocaţie europeană şi, de ce nu, atent mereu la doleanţele localnicilor, nu uşor de înfăptuit de fiecare dată. Neîndoielnic „nefericitul” acum Gheorghe Ilie Costeluş este un primar de elită al Doljului. Bucuria adjudecării unui nou mandat a fost însă scurtă, fiindcă pe data de 22 decembie 2020 s-a văzut îndepărtat din funcţie, prin Ordinul nr. 624 privind constatarea încetării de drept înainte de termen a mandatului de primar al oraşului Filiaşi, emis de instituţia prefectului judeţului Dolj, prin reprezentantul său, subprefectul Daniela Dobrin. La baza acestei decizii a stat o procedură de evaluare, în privinţa stării de incompatibilitate desfăşurată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) finalizată cu emiterea raportului de evaluare nr. 14908/g/II/1 aprilie 2016. Concluziile raportului menţionat, întocmit de ANI, atestau că Gheorghe Ilie s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 16 iulie 2012 – 27 septembrie 2013, întrucât a deţinut simultan funcţia de viceprimar al oraşului Filiaşi, cât şi pe aceea de reprezentant –subliniem neretribuit– în consiliul de administraţie al Liceului Tehnologic „Dimitrie Filişanu”, încălcând astfel dispoziţiile art. 87 al. 1 lit. g din legea 161/2003. Gheorghe Ilie a formulat contestaţie împotriva raportului de evaluare întocmit de ANI şi, pe fond, Curtea de Apel Craiova, prin sentinţa nr. 2016/2017 a admis contestaţia. Împotriva acestei sentinţe, ANI a formulat recurs şi a avut câştig de cauză. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, în mod definitiv, că Gheorghe Ilie s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 16 iulie 2012 – 27 septembrie 2013. Ca urmare a acestei decizii, pronunţate de ICCJ, subprefectul de Dolj, în absenţa prefectului Nicuşor Roşca, aflat în izolare în acea perioadă, a emis Ordinul 624/22 decembrie 2020 privind constatarea încetării de drept, înainte de termen, a mandatului de primar al oraşului Filiaşi. Cu viza de legalitate a lui Eugen Marinescu.

Ce spune Codul Administrativ

Trecem peste irizarea politică a întregului demers al Instituţiei prefectului de Dolj. Documentul care a stat la baza emiterii Ordinului prefectului judeţului Dolj (nr. 624/22 decembrie 2020) respectiv certificatul de grefă emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal- ca şi raportul de evaluare al ANI se referă la persoana Gheorghe Ilie, or numele complet al acestuia este Gheorghe Ilie Costeluş dar, fireşte, prefectul de Dolj nu putea stabili în locul Agenţiei Naţionale de Integritate sau al ICCJ, dacă există identitate între persoana din documentele oficiale şi cea faţă de care s-a aplicat ordinul. Mai mult, dintr-un exces de pripeală, Instituţia prefectului de Dolj nu a dat curs solicitării secretarului-general al oraşului Filiaşi şi nu a solicitat ANI comunicarea unui exemplar al deciziei nr. 5394/2020. Dar să admitem că această scăpare poate fi considerată irelevantă, faţă de fondul problemei. Numai că Ordinul nr. 319/2020 a fost emis, din păcate, prin încălcarea limitelor de competenţă prevăzute de lege de către subprefectul Daniela Dobrin. Competenţa legală de a emite ordinul respectiv aparţinea prefectului Nicuşor Roşca, în temeriul art. 394 al. 2 din Codul Administrativ. Prefectul poate să delege subprefectului, prin ordin o parte din atribuţiile sale, stabilite prin hotărâri ale guvernului. Subprefectul este potrivit legii înlocuitorul de drept al prefectului, însă doar atunci când funcţia publică de prefect nu este ocupată. Aceasta operează şi în situaţia în care prefectul, titular al funcţiei se află în concediu, delegări, deplasări ş.a.m.d.. Cu alte cuvinte, subprefectul nu poate fi înlocuitorul de drept al funcţiei publice de prefect, ci doar al prefectului în funcţie. Şi Codul Administrativ distinge cu claritate competenţele prefectului şi subprefectului. Guvernul –pe perioada concediului medical menţionat- nu a numit un alt prefect al judeţului şi nu a desemnat printr-un act cu aceeaşi forţă juridică o persoană care să exercite funcţia. Dar asta nu e totul. Apărătorii cabinetului de avocatură, care îl reprezintă pe Gheorhge Ilie Costeluş vor dezvolta în instanţă şi teze lagate de încălcarea unor dispoziţii din Codul Civil. Apărătorii lui Gheorghe Costeluş invocă între altele, cu referire la raportul de evaluare al ANI pentru perioada 16 iulie 2012 – 27 septembrie 2013, că situaţia de incompatibilitate în care s-a aflat a dispărut ca urmare a modificărilor aduse Legii învăţământului prin OUG 49/2014, publicată în Monitorul Oficial pe 30 iunie 2014, unde la art. 96, al. 2 se arată explicit: „în unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este un organism de conducere constituit din 7, 9 sau 13 membri astfel încât cuprinde şi(…) primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local”. Din succesiunea cronologică a legislaţiei în materie se poate observa că situaţia primarulu Gheorghe Ilie a constituit fapte generatoare de incompatiblilitate şi a fost sancţionată de lege, dar numai până în iunie 2014.

Un ordin care încalcă dispoziţii din legea 161/2003

Starea de incompatibilitate reţinută în raportul de evaluare viza exclusiv mandatul 2012-2016, mandat care a încetat. A urmat mandatul 2016-2020. Un raport de evaluare nu are o extensie pe viaţă. Şi incidente sunt dispoziţiile art. 91 al. 1 din legea 161/2003 care prevăd explicit „starea de incompatibilitate durează până la data încetării de drept a mandatului, în care alesul local a exercitat o funcţie sau o calitate incompatibilă cu aceasta sau până la data la care a încetat funcţia sau calitatea care a determinat starea de incompatibilitate. Din interpretarea acestor dispoziţii rezultă că în ipoteza în care a încetat mandatul alesului local sau funcţia exercitată de acesta, care a determinat starea de incmpatibilitate, sancţiunea prevăzută de lege nu se mai aplică. Or, în speţa de faţă starea de incompatibilitae a lui Gheorghe Ilie Costeluş a vizat mandatul de viceprimar 2012-2016, mandat care s-a încheiat demult. Pe cale de consecinţă, sancţiunea prevăzută de lege, inclusiv încetarea înainte de termen a mandatului de primar nu mai poate fi aplicată. Contestaţia îndreptată împotriva ordinului 624/22 decembrie 2020, emis de Instituţia prefectului judeţului Dolj se va judeca la Tribunalul Dolj. Printre altele contestaţia inserează faptul că ordinul menţionat este nelegal şi fiindcă este nemotivat. Or, motivarea unui act administrativ constituie una din condiţiile de legalitate şi validitate reprezentând o garanţie împotriva arbitrarului şi excesului de putere al autorităţilor administraţei publice. Secretarul-general al oraşului Filiaşi întocmise un referat în curpinsul căruia preciza şi argumenta, între altele, că sancţiunea eliberării din funcţia de primar, cerută de ANI, nu mai poate fi aplicată întrucât mandatul în care s-a produs fapta calificabilă a încetat, iar limitele sancţiunii se refereau doar la mandatul în timpul căruia persoana s-a aflat în stare de incompatibiliate. Fireşte nu ne propunem să dăm noi soluţii, deşi în cazul primăriţei de la Sibiu, Astrid Fodor –similară-, justiţia a dat o soluţie dreaptă, repunând-o în funcţie.