Ce vrem să facem cu România ?!

0
197

Vineri, 31 ianuarie, Marea Lojă Naţională din România, în parteneriat cu Universitatea din Craiova şi Academia Română, a organizat la Craiova, conferința  ”Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene”, care se înscrie în seria de dezbateri ”Viitorul României”, în cadrul cărora sunt abordate teme de actualitate cu scopul de a facilita clarificarea unor aspecte privind probleme majore care preocupă România de azi. Evenimentul s-a desfăşurat la Universitatea din Craiova, Aula Mihai I şi a fost precedat de alte două dezbateri „Locul și Rolul elitelor în conducerea statelor democratice” şi  „Exodul de inteligență, problemă majoră a României.

Toate cele trei dezbateri au fost moderate cu mult tact şi diplomaţie de către prof.univ.dr Cristi Spulbăr, iar cuvântul de deschidere l-a avut ing. Cristian Anton, antreprenor de succes şi Pro Mare Maestru al MLNR. Acesta a ţinut să precizeze că Marea Lojă Naţională din România este o organizaţie de utilitate publică, care nu are treabă cu religia şi nici cu politica. Generoasele auspicii ale renaşterii democraţiei în România au permis ca la 24 ianuarie 1993 să se petreacă un mare eveniment din viaţa masoneriei: la Bucureşti se desfăşura Conventul de reconstituire şi redeşteptare a Marii Loji Naţionale din România. A urmat apoi o perioadă fastă, de dezvoltare puternică a Marii Loji Naţionale din România care cuprinde azi un număr de peste 420 de Loji în care activează aproape 14.000 de membri.

„Locul și Rolul elitelor în conducerea statelor democratice”

Tot despre masonerie şi istoria masoneriei ne-a vorbit şi Andi Gaiu, de asemenea Pro Mare Maestru, în cadrul primei dezbateri, „Locul și Rolul elitelor în conducerea statelor democratice”. Tot atunci, prof.univ.dr Ion Stancu, de la Facultate de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Craiova, a avut o intervenţie extrem de interesantă despre diferenţa dintre elite şi lideri. De foarte multe ori elitele se confundă cu liderii. Însă problema se pune astfel : dacă elitele nu devin şi lideri, atunci cine ne va conduce ??!!! Despre leadership-ul naţional a vorbit Mihai Neaţu, directorul Transelectrica SA, iar problema fake news a fost abordată de subsemnata ( n.r Marga Bulugean, redactor-şef cotidianul Cuvântul Libertăţii). Printre participanți, invitați la dezbateri, s-au numărat personalități din mediul academic, universitar, cultural, bancar, diplomatic și politic. Iar prin acest ciclu de conferințe, societatea civilă va putea contribui la clarificarea aspectelor insuficient explicate, într-o perioadă care generează nevoia de a contura o viziune unitară și coerentă privind dezvoltarea României.

Exodul de inteligență, problemă majoră a României”

A urmat cea de-a doua dezbatere, care a avut ca subiect central „Exodul de inteligență, problemă majoră a României”, iar speakerii au fost doi profesori, cu o experienţă vastă la catedră, care, totodată, au încurajat prin discursurilor lor întoarcerea tinerilor acasă, în ţară, după ce îşi termină studiile în afară, iar cu toate cunoştiinţele acumulate să reuşim să facem o Românie mai europeană şi mai accidentală. Este vorba de prof.univ.dr Nicolae Panea, prorectorul Universităţii duin Craiova şi prof. Mirela Sdreală, managerul Şcolii Gimnaziale „Aleksandru Macedonski” din Craiova. A fost extrem de impresionantă şi povestea unui tânăr, absolvent al unei universităţi de prestigiu din Marea Britanie, care s-a întors în Craiova şi încearcă să facă performanţă şi să se bucure de succes şi aici, în ţara noastră.

Oportunitatea unei proiecţii naţionale privind viitorul UE

Vineri, într-o atmosferă distinsă, doi profesori universitari au abordat tema „Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului UE”, o temă extrem de actuală, de generoasă, care a generat o serie de întrebări şi răspunsuri, la care invitaţii, prof.univ.dr Bianca Predescu şi conf.univ.dr Iulian Fota, au făcut faţă cu brio. Tiberiu Muşuroi, jurnalist, TVR Craiova, a abordat problema fake news. Acesta  a evitat să dea exemple din media românească şi şi-a argumentat prezentarea pe baza articolelor din media europeană şi mai ales din cea de peste Ocean. „De la 1 ianuarie 2019, Romania a preluat, pentru prima oară de la momentul aderării la UE, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. O premieră care oferă oportunitatea unei proiecţii naţionale privind viitorul UE, dar şi responsabilităţi privind complicata situaţie a UE, generată de Brexit, alegerile europarlamentare şi negocierile privind Cadrul Financiar Multianual.”, a explicat în deschiderea celei de-a treia dezbateri, prof.univ.dr Cristi Spulbăr.

„Ca să înţelegi ce înseamnă această Preşedinţie, este o adevărată provocare”

Prof.univ.dr Bianca Predescu, un specialist în drept comunitar şi un avocat redutabil, cu care comunitatea craioveană şi nu numai se mândreşte, a explicat în detaliu ce înseamnă această Preşedinţie a Consiliului UE. „Ca să înţelegi ce înseamnă această Preşedinţie, este o adevărată provocare. Fie răspunzi simplu…a venit rândul României să deţină această Preşedinţie, fie o vezi ca pe un fapt normal, dacă eşti funcţionar, unul dintre cei 50.000 de funcţionari ai instituţiilor Uniunii Europene, dintre care 9 sunt foştii mei studenţi, fie dacă cunoști mai puţine despre UE, te gândeşti la ea ca la Înalta Poartă, aşa cum auzim şi astăzi, fie trăieşti din interior, fie vrei să înţelegi ce înseamnă. Eu sunt unul dintre cei care vrea să înţeleagă ceea ce înseamnă. Şi pentru a înţelege însemnătatea acestei preşedinţii, presupune a înţelege unde eşti. Şi cred că pentru toţi UE este soluţia cea mai bună pe care statele europene au găsit-o după Cel de-al Doilea Război Mondial pentru a recâştiga terenul pierdut…”, a explicat prof.univ.dr Bianca Predescu.

„Cred că ar trebui să discutăm mai mult, să dezbatem mai mult”

Conf.univ.dr Iulian Fota a avut o altfel de abordare, lansând în dezbatere o discuţie despre ce vrem să facem cu România, la aproape 30 de la căderea comunismului în România, la 15 ani de la integrarea în NATO, la 12 de la integrarea României în Uniunea Europeană. „Ce fel de Românie vrem ?! Şi cred că ar trebui să discutăm mai mult, să dezbatem mai mult. Şi asta pentru că anul acesta împlinim 30 de ani de la căderea comunismului. Trebuie să ne hotărâm ce facem cu ţara asta, pentru că ne vor obliga şi alţii să le dăm un răspuns. Nu e vorba doar despre noi. Pentru că vin alţii şi te întrebă : cum ai vrea să arate Uniunea Europeană ? Iar UE este într-un moment de impas şi este o discuţie mare în legătură cu viitorul Europei. Sau vin alţii şi te întreabă cum ai vrea să arate NATO? Dar relaţia transatlantică cum o vezi ? Despre globalizare ce spuneţi ? Şi cei părere ai avea dacă globalizarea ar fi mai mult influenţată de către chinezi decât de către americani ? Şi v-aş mai putea sugera şi alte întrebări esenţiale pentru viitorul nostru. Şi este foarte greu să dai răspunsul acestor întrebări dacă tu habar nu ai ce să faci cu ţara ta. Iar la o scară mai mică de acest lucruri deja ne lovim, de exemplu atunci când discutăm despre strategii de securitate energertică la nivelul UE. Pai noi nu ştim cum vrem să arate securitatea noastră energetică. Şi atunci ceilalţi fac planuri şi le fac fără să ţină cont şi de planurile noastre şi asta pentru că atunci când suntem întrebaţi, ce vrem, noi nu ştim să răspundem…”, a spus Iulian Fota, vineri seara, la Craiova.

Următoarele trei dezbateri se vor desfăşura la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, iar prima temă abordată va fi despre Intelligence-ul – rol și necesitate în societatea modernă”. Evenimentul va avea loc vineri, 8 februarie.

 

Marea Lojă Naţională din România se află acum în plin efort de a edifica un obiectiv socio-cultural reprezentativ pentru prezenţa sa în societatea noastră. El va cuprinde săli de întâlnire, bibliotecă, muzeu, diferite spaţii funcţionale necesare desfăşurării unei bune activităţi. Finalizarea construcţiei acestui mare obiectiv socio-cultural al Marii Loji Naţionale din România reprezintă momentul în care va fi pusă piatra de temelie a unui viitor mai bun pentru spiritualitatea românească, lucrare începută de Marele Maestru Radu Bălănescu prin programul Masoneria Română pentru România.