În Raportul privind finanţele publice Dolj de anul 2015, Curtea de Conturi Dolj a constatat, din cauza managementului defectuos, în majoritatea cazurilor, aparatul de specialitate al unităţilor administrativ-teritoriale nu întreprinde toate măsurile pentru aplicarea procedurilor de urmărire şi încasare pentru toate sumele datorate bugetelor locale sau, după caz, de executare silită. În aceste condiţii, termenul de aplicare a procedurilor de executare silită se prescrie, bugetele locale sunt prejudiciate cu sumele în cauză, iar autorităţile locale nu iau măsurile legale de recuperare de la persoanele răspunzătoare. La cheltuielile de personal se constată în continuare abateri determinate de acordarea de sporuri sau drepturi băneşti către personalul din administraţia publică locală, în baza unor hotărâri judecătoreşti sau hotărâri ale organelor deliberative ale administraţiei publice locale, cu nerespectarea regulilor şi principiilor stabilite prin legislaţia de salarizare unitară. Latura pozitivă este că, în 2015, finanţările europene au depăşit subvenţiile primite de la alte bugete, chiar şi impozitele şi taxele locale.
La nivelul judeţului Dolj, datele analizate de Curtea de Conturi au permis stabilirea unor cuantificări la nivel naţional. Astfel că plăţile efectuate, în sumă de 1.713.284 mii lei, ne situează pe locul 7 la nivel naţional (3,33% din totalul plăţilor judeţelor), fiind devansate doar de plăţile efectuate de judeţele Iaşi, Timiş, Constanţa, Prahova, Cluj şi Bihor. Analizând structura economică a cheltuielilor, judeţul Dolj se situează în primele 10 judeţe la cheltuielile de personal (locul 9), bunuri şi servicii (locul 10), transferuri (locul 7) şi proiecte cu finanţare externă nerambursabilă (locul 7). Plăţile efectuate pentru asistenţa socială se situează pe locul 13 în ţară, iar plăţile de capital, numai pe locul 18.
În 2015, veniturile totale au fost realizate doar 76,9%
Gradul de realizare a veniturilor în Dolj este diminuat faţă de cel înregistrat în anul precedent, respectiv 84,8%, însă în condiţiile creşterii semnificative a încasărilor totale: 1.702.544 mii lei în anul 2015, faţă de 1.432.349 mii lei în anul 2014. Nerealizări semnificative pe linia încasării veniturilor se constată la categoria „Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări”, unde încasările realizate au fost de numai 257.837 mii lei, faţă de 622.955 mii lei, cât au fost prevederile definitive, înregistrându-se o nerealizare de 58,6%. Şi în acest caz, este de subliniat creşterea în sume brute a încasărilor, de la 112.070 mii lei în anul 2014, la 257.837 mii lei în anul 2015, respectiv cu 130%.
Finanţările externe au depăşit subvenţiile bugetare şi taxele locale
Analizând tendinţele înregistrate la nivelul veniturilor totale încasate de bugetele locale de pe raza judeţului, se observă un reviriment semnificativ începând cu anul 2011, care a înregistrat cele mai mici încasări din ultimii 5 ani, de numai 1.146.813 mii lei.
Tot potrivit Curţii de Conturi Dolj, anul 2015 a fost un punct de inflexiune pentru structura finanţării entităţilor din administraţia locală doljeană, fiind primul an în care finanţările europene nu mai sunt cea mai puţin importantă sursă de finanţare, depăşind subvenţiile primite de la alte bugete şi chiar şi impozitele şi taxele locale.
Potrivit datelor raportate în contul de execuţie al bugetului local încheiat la 31.12.2015, la nivelul judeţului Dolj, s-a constatat că plăţile au fost realizate în procent de 71,8% faţă de creditele bugetare definitive. Volumul total al plăţilor a crescut, în anul 2015, cu 337.792 mii lei faţă de anul precedent, respectiv cu 24,6%. Cele mai semnificative plăţi efectuate în anul 2015 se regăsesc la titlul „Cheltuieli de personal” (517.242 mii lei, 30,2% din totalul plăţilor), precum şi la titlul „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile” (409.880 mii lei, 23,9% din totalul plăţilor).
Raportat la execuţia cheltuielilor bugetelor locale în anul 2014, se constată o creştere semnificativă a plăţilor provenind din proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, de la 186.463 mii lei în anul 2014 la 409.880 mii lei în anul 2015 (respectiv 220%), în timp ce celelalte categorii de cheltuieli au înregistrat creşteri moderate, între 2% şi 20% .
Aproape un sfert dintre entităţile publice, verificate
Din totalul de 382 entităţi locale aflate în competenţa sa teritorială, Camera de Conturi Dolj a verificat, în anul 2016, un număr de 90 entităţi, reprezentând 23,6%, o contribuţie semnificativă având-o verificările efectuate la ordonatorii terţiari de credite ai finanţelor publice locale, simultan cu auditul financiar al ordonatorilor principali de credite (42 cazuri. În urma misiunilor de audit/control efectuate în anul 2016, la entităţile din administraţia publică locală, au fost constatate venituri suplimentare şi prejudicii, cât şi unele erori/abateri de la regularitate cu caracter financiar contabil, cuantificabile valoric. Prejudiciile constatate se ridică la 10.271 mii lei, iar abaterile financiar-contabile la 167.447 mii lei.
Potrivit datelor Curţii de Conturi Dolj, printre U.A.T.M.-urile fără nicio neregulă fac parte: ordonatorul terţiar Muzeul Olteniei Craiova, ordonatorul terţiar Unitatea Medico-Socială Cetate, ordonatorul terţiar Şcoala Generală Breasta, dar şi şcolile generale din Gherceşti, Coţofenii din Dos, Ghidici, Işalniţa, Rojişte, Seaca de Câmp. Abateri financiar-contabile ridicate au fost evidenţiate la U.A.T.J. Craiova – 99.836 mii de lei, U.A.T.C. Bucovăţ – 2.309 mii de lei; U.A.T.C. Celaru – 11.066 mii de lei; U.A.T.C. Gherceşti – 14.844 mii de lei; U.A.T.C. Orodel – 3.000 mii de lei; U.A.T.C. Sadova – 8.016 mii de lei.
212.000 de lei, plătiţi ilegal, craiovenilor, ca ajutor de încălzire
Curtea de Conturi Dolj mai relevă în raportul său de activitate că, la nivelul U.A.T.M. Craiova, s-au estimat plăţi nelegale în sumă de 212 mii lei, cauzate de acordarea de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei, unor persoane care nu puteau beneficia de acest drept. Având în vedere faptul că acei solicitanţi care deţin depozite bancare în cuantum mai mare de 3.000 lei nu sunt eligibili la acordarea ajutorului lunar pentru încălzirea locuinţei, auditorii publici externi au solicitat DGRFP Dolj, datele cuprinse în Declaraţia 205 – Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă.
Auditorii publici externi au identificat, astfel, un număr de 299 persoane care în anul 2015, au deţinut depozite bancare în cuantum mai mare de 3.000 lei, din care 34 persoane sunt consumatori vulnerabili care au utilizat pentru încălzirea locuinţei gaze naturale şi 265 persoane sunt consumatori vulnerabili care au utilizat pentru încălzirea locuinţei energie termică. Valoarea estimată a plăţilor efectuate, reprezentând ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei, acordat unor persoane care deţin depozite bancare în cuantum mai mare de 3.000 lei, este de 193 mii lei.
În vederea verificării îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea ajutorului lunar pentru încălzirea locuinţei din punct de vedere al încadrării venitului net mediu lunar pe membru de familie între limitele prevăzute la art. 7 alin. 1 din OUG nr. 70/2011, respectiv 1,572 ISR (786 lei) în cazul familiilor şi 2,164 ISR (1.082 lei) în cazul persoanei singure, auditorii publici externi au identificat un număr de 33 persoane care au realizat venituri peste limitele menţionate mai sus, pentru care s-au efectuat plăţi nelegale în sumă de 19 mii lei.
