«Opţiunea unei instituţii muzicale pentru o operă cum este „Hänsel şi Gretel” certifică acea instituţie ca având un cert simţ al valorii, echilibrului şi bunului-gust», susține regizorul Traian Săvinescu, cel care a montat spectacolul la Opera Română Craiova. Premiera va avea loc joi, 6 februarie, ora 19.00, și va aduce în scenă, alături de artiști de certă valoare, precum soprana Diana Țugui, mezzosoprana Florentina Soare, actorul Laurențiu Nicu ori solista de balet Eva Ștefănescu, Orchestra și Ansamblul de balet ale instituției. Reprezentația va avea loc sub conducerea muzicală a dirijorului Alexandru Iosub și va fi reluată, într-o altă distribuție, sâmbătă, 8 februarie, de la aceeași oră 19.00. „Important mi se pare impactul pe care spectacolul îl va avea asupra copiilor, cărora le este cu drag dedicat”, mai spune Traian Săvinescu, în prezent regizor artistic al Teatrului „Puck” din Cluj-Napoca.
Înclinaţia spre basmul muzical a fost şansa principală a lui Engelbert Humperdinck (1854-1921) de a-şi cuceri un loc aparte în peisajul muzicii germane de operă, dominată de Wagner. Ducând mai departe modelele lirice ale lui Weber, cultivând în continuare farmecul cântecului popular, compozitorul a realizat o seamă de lucrări în acest domeniu tematic. Chiar dacă „Hänsel şi Gretel” este cea mai cunoscută dintre ele, şi celelalte opere ale sale mai revin în atenţia publicului german, tocmai datorită unui farmec al simplităţii şi poeziei pe care îl cultivă.
Concepută iniţial ca un amuzament pentru copii, opera „Hänsel şi Gretel” a fost refăcută de Humperdinck la îndemnurile lui Richard Strauss, care s-a oferit şi să dirijeze premiera noii versiuni – la Weimar, pe 23 decembrie 1893. Strauss a fost nu doar dirijor, ci şi înfocat susţinător al unei partituri pe care o considera „o capodoperă de o mare profunzime muzicală, fineţe şi bogăţie polifonică a orchestraţiei, pătrunsă adânc de spiritul german”.
La Opera Română Craiova, opera „Hänsel şi Gretel”, de Engelbert Humperdinck, pe un libret de Adelheid Wette, a fost pusă în scenă de regizorul Traian Săvinescu, cunoscut și apreciat artist, nu numai în domeniul teatrului dramatic, ci și în sfera teatrului de animație, totodată compozitor și autor de cărți pentru copii. Vreme de zece ani a fost artist liric la Filarmonica „Transilvania” din Cluj-Napoca, apoi director, iar actualmente regizor artistic al Teatrului „Puck” din același oraș, unde a inițiat Festivalul Internaţional de Artă a Animaţiei „Puck-Animafest”. Este, totodată, membru al UNITER şi al UNIMA (Uniunea Internaţională a Marionetiştilor).
«Opţiunea unei instituţii muzicale pentru o operă cum este „Hänsel şi Gretel” certifică acea instituţie ca având un cert simţ al valorii, echilibrului şi bunului-gust. Pentru că acestea sunt şi calităţi ale lucrării lui Engelbert Humperdinck, ce impun şi creatorilor spectacolului coordonate artistice şi estetice ferme. Desigur, aceasta nu înseamnă o abordare conservatoare, limitativă sub aspect spectacular, ci dimpotrivă, poate da o perspectivă dacă nu revoluţionară şi extravagantă, măcar proaspătă sub aspectul decodării personajelor şi situaţiilor scenice», spune Traian Săvinescu, care a mai montat opera pentru copii „Hänsel şi Gretel”, dar cu actori şi păpuşi, la Teatrul de Animaţie din Baia Mare.
Premiera de joi seara și reprezentația de sâmbătă, de la Craiova, îi vor scoate la rampă – în decorurile și costumele create de Răsvan Drăgănescu – pe artiștii Florentina Soare (Hänsel), Diana Țugui / Ioana Mitu – București (Gretel), Edith Mag (Gertrude, mama copiilor), Ioan Cherata / Mircea Tudora (Peter, tatăl copiilor), Laurențiu Nicu / Bogdan Olaru (Vrăjitoarea Wilma), Eva Ștefănescu (Crăiasa Pădurii), Laurențiu Nicu / Bogdan Olaru (Moș Ene), Noemi Modra / Carmen Drănicenu (soția lui Moș Ene și Pajul zânei), Edith Mag / Andreea Gheorghe (Scriitoarea / Mătușa Bertha), Andreea Gheorghe / Anca Țecu (Adelheid), Pavel Uncu (Engelbert). Li se vor alătura Ansamblul de balet și Orchestra Operei Române Craiova, sub conducerea muzicală a dirijorului Alexandru Iosub.
Regizorul Traian Săvinescu:
«Sintetizând, există câteva lucruri cu o semnificaţie determinantă în spectacol. Importantă mi se pare în primul rând acurateţea stilistică şi calitatea interpretării muzicale, fie că ne referim la solişti, fie la orchestră, elemente ce probează şi pun în evidenţă profesionalismul de la sine înţeles al ansamblului şi conducătorului său, dirijorul. Importantă mi se pare munca regizorului cu actorul-cântăreţ şi rezultatul acestei munci menite să ducă la depăşirea nivelului formal al interpretării prin asumarea acţiunilor scenice, implicarea emoţională, precizarea caracterului personajelor, accentuarea componentei teatrale a reprezentaţiei. Importantă mi se pare latura vizuală a spectacolului, implicând din punct de vedere scenografic atât costumele în mişcare, cât şi decorul extrem de mobil, permiţând o dinamică schimbare a cadrului scenic. Elementele de proiecţie, utilizate cu parcimonie şi efectele speciale implicând şi lumini vor îmbogăţi imaginea scenică, accentuând iluzia şi fantasticul menit să-i capteze şi să-i cucerească pe micii spectatori. Important mi se pare, nu în ultimul rând, impactul pe care spectacolul îl va avea asupra copiilor, cărora le este cu drag dedicat».
