Berlinul ar dori să vadă progrese cât mai consistente şi mai rapide în privinţa unui acord de liber schimb între SUA şi UE, a declarat vineri, 1 februarie, cancelarul Angela Merkel, înainte de a se întâlni cu vicepreşedintele american Joe Biden. „Există semnale pozitive. Sunt foarte recunoscătoare preşedintelui Barack Obama despre faptul că acest subiect se află pe agenda sa”. Un astfel de acord este evocat de mai mulţi ani. De altfel, a şi fost înfiinţat, în urmă cu un an, un grup de lucru şi o decizie politică pentru lansarea discuţiilor formale ar putea fi luată în curând. „Proiectul are mai multe nume de cod: Acordul de creştere economică transatlantică (ACET) sau «Transatlantic free trade agreement» în engleză, dar în ambele cazuri scopul este acelaşi: eliminarea măsurilor protecţioniste (…) care afectează relaţiile economice dintre cele două blocuri occidentale”, observă revista Challenges în iunie 2012. Pentru belgianul Karel de Gucht, comisarul european pentru Comerţ, acordul ar trebui să includă eliminarea tarifelor, liberalizarea serviciilor, accesul la pieţele publice, reglementări, dar, de asemenea, reguli de concurenţă, mediu şi proprietate intelectuală. „O iniţiativă transatlantică în materie comercială ar putea fi eficientă atât în Europa, cât şi în Statele Unite”, şi dacă cele două blocuri „doresc să întreprindă acţiunile necesare, în contextul creşterii puterii ţărilor emergente”, ar fi foarte bine. Conform cifrelor Comisiei Europene, schimburile comerciale dintre UE şi SUA au fost de aproape 445 de miliarde de euro în 2011: Europa a exportat în sumă de aproape 260 de miliarde de euro peste Atlantic şi a importat în valoare de 184 miliarde euro. Deja UE a încheiat contracte de liber schimb cu 30 de state, inclusiv ţările mediteraneene, Africa de Sud şi Coreea de Sud şi a deschis negocieri cu alte 10 ţări, între care India şi Canada. Acordul cu Seulul a dat naştere recent la o controversă cu Franţa privind importurile de automobile.
