Ieri, în ediţia online a săptămânalului german „Der Spiegel” s-a menţionat că ieşirea Greciei din zona euro ar putea fi acceptată de cancelarul german, dacă stânga radicală, virtual câştigătoare a alegerilor legislative antiocipate din 25 ianuarie, pune în discuţie rigoarea bugetară din această ţară. După cum se ştie, prin dizolvarea Parlamentului, din cauza imposibilităţii alegerii preşedintelui ţării, grecii vor fi chemaţi la urne pe 25 ianuarie. Şansele Syriza de a câştiga aceste alegeri, potrivit sondajelor, se anunţă foarte mari. „Guvernul german consideră cvasi-inevitabilă o ieşire a Greciei din zona euro, dacă liderul opoziţiei, Alexis Tsipras (stânga radicală – Syriza) va conduce guvernul după alegerile legislative şi va abandona linia de rigoare bugetară şi de nerambursare a datoriei ţării”. Angela Merkel şi ministrul său de Finanţe, Wolfgang Schauble, consideră suportabilă o ieşire a ţării din zona monedei unice, riscul contagiunii pentru alte ţări (Portugalia, Spania – unde Syriza are un corespondent în Podemos, Irlanda) fiind considerat minor. La nivelul guvernului german, prima reacţie la articolul din „Der Spiegel” a venit din partea secretarului de stat pentru Afaceri Europene, Michael Roth, pe contul său Twitter: „Grecia este membru al zonei euro. Şi trebuie să rămână. Trebuie să evite provocările prin declaraţii ale căror consecinţe politice şi economice ar putea fi rele”. Liderul Syriza, Alexis Tsipras, vrea să pună capăt politicii de austeritate impusă ţării sale de creditorii internaţionali (troica UE-BCE-FMI) în schimbul a 240 miliarde euro. El doreşte o renegociere şi o restructurare a datoriei publice, ce afectează economia greacă. Luni, Wolfgang Schauble declarase că Grecia trebuie să continue reformele „fără nici o alternativă”. O victorie a Syriza în alegerile legislative din această lună, din Grecia, poate însemna „necesitatea schimbării” în Europa, putând influenţa Spania sau Irlanda în această direcţie, a declarat Tsipras. Care vrea să facă din Grecia „un exemplu pozitiv de progres în Europa”, pe fondul eşecului coaliţiei dintre conservatorii de la Noua Democraţie şi socialiştii PASOK, actualmente la guvernare. Momentan, datoria greacă reprezintă 177% din PIB-ul pe 2014. Syriza doreşte o perioadă „de moratoriu” privind rambursarea datoriei, punând accent pe relansarea economică, reformele de stat, lupta contra sărăciei şi instituirea salariului minim de 580-751 euro, electricitate gratuită, revizuirea programului de privatizare, guvern cu numai zece miniştri, lupta contra corupţiei. Syriza a atacat cu energie paradisurile fiscale. Ipoteza ieşirii Greciei din zona euro nu este deloc nouă şi de la izbucnirea crizei economice în această ţară a mai fost în câteva rânduri avută în vedere.
