Mii de islamişti au manifestat, sâmbătă, la Cairo şi în alte oraşe ale Egiptului, în favoarea susţinerii preşedintelui Mohamed Morsi. Concomitent, în alte locuri s-au ţinut mari mitinguri ale opoziţiei contra întăririi puterilor preşedintelui, Egiptul fiind practic divizat. Opoziţia a anunţat că va continua mobilizarea sa, pentru a denunţa, de asemenea, adoptarea recentă, de către Comisia constituantă, a unui proiect de Constituţie ce încalcă libertăţile religioase şi de exprimare. Este cea mai gravă criză politică de la alegerea ca preşedinte, în luna iunie, a lui Mohamed Morsi. Divizarea este mult mai profundă între mişcarea islamistă, de o parte, şi grupurile laice, liberale şi creştine, de altă parte. Proiectul de Constituţie care va înlocui Legea fundamentală, suspendată după căderea lui Hosni Mubarak, la începutul lui 2011, a fost remis preşedintelui şi va fi supus unui referendum, în două săptămâni. Mai exact, pe 15 decembrie. Miile de manifestanţi pro-Morsi, inclusiv membri ai Fraţilor Musulmani şi grupurile salafiste, s-au adunat în faţa Universităţii din Cairo, de unde poliţia le-a dislocat. „Fraţii Musulmani susţin deciziile preşedintelui Morsi” sau „Împreună pentru a salva revoluţia” se putea citi pe banderole. „Poporul vrea aplicarea legii lui Dumnezeu” scandau manifestanţii, inclusiv femeile purtând voalul pe ochi. „Există oameni care doresc instabilitate”, se putea auzi în rândul acestora, cu aluzie la opoziţie. Partizanii lui Mohamed Morsi estimează că ultimele sale decizii vor permite Egiptului, care cunoaşte o dificilă tranziţie politică, să se stabilizeze şi să consolideze democraţia. Pe celălalt mal al Nilului, sute de manifestanţi, adunaţi încă din 23 noiembrie în piaţa Tahrir, emblema revoltei din 2011, se pronunţă împotriva cumulului de prerogative ale actualului preşedinte. Frontul de salvare naţională, o coaliţie a partidelor de opoziţie, condus de Mohamed el-Baradei, fost şef al Agenţiei nucleare a ONU, şi Sabbahi Hamdeen, un fost candidat la prezidenţiale, a cerut egiptenilor să respingă decretul şi să ceară anularea proiectului de Constituţie. El subliniază într-un comunicat dreptul poporului de a „utiliza toate mijloacele paşnice pentru a protesta, inclusiv greva generală şi nesupunerea civică”. Zeci de mii de manifestanţi anti-Morsi s-au strâns vineri seara în piaţa Tahrir, dar şi în alte locuri din numeroase oraşe, la Alexandria înregistrându-se o confruntare între cei pro şi cei anti-Morsi. După mai multe luni de blocaj, proiectul de Constituţie a fost adoptat în câteva ore de Comisia constituantă. „Reînnoiesc invitaţia de a porni o dezbatere naţională serioasă şi sinceră pe tema problemelor naţiunii, pentru a pune capăt perioadei de tranziţie cât mai rapid posibil, pentru a ne proteja democraţia incipientă” a spus Morsi. Opoziţia liberală şi laică, dar şi biserica creştină coptă, au încercat boicotarea activităţii Comisiei constituante, acuzând-o că împărtăşeşte doar valorile islamiste. Ca şi în vechea Constituţie, proiectul face apel la „principiile charia”, sursa principală a legislaţiei, o formulare consensuală în Egipt. Dar adaugă o dispoziţie potrivit căreia principiile charia trebuie interpretate potrivit doctrinei sunite, detractorii săi văzând o posibilitate de întărire a legii islamice, în special în interprezările sale cele mai riguroase. Proiectul acordă statului rolul de „protector al moralităţii” şi interzice insulta persoanelor şi „profeţilor”, dispoziţii care ar putea deschide uşa cenzurii. Mohamed Morsi a promis joi că puterile sale întărite vor fi temporare şi vor înceta odată cu adoptarea Constituţiei.
